Palatul Apor din Turia

castele-si-palate_slide

Moştenire patrimonială aparte, suita de reşedinţe nobiliare ascunse în satele secuieşti rămâne o mărturie elocventă pentru istoria și cultura unei regiuni colonizate în scopul apărării graniţelor imperiale. Curiile nobiliare din Ţinutul Secuiesc nu se bucură de spectaculozitatea reşedinţelor din restul teritoriului transilvănean, fiind reduse ca dimensiuni şi având un minimum de decoraţie. Însă tocmai această tipologie, conservată de-a lungul secolelor în întreg teritoriul secuiesc, le înzestrează cu un farmec deosebit, potenţat şi de istoria familiilor nobiliare pe care le-au găzduit.

Un astfel de exemplu este mica reşedinţă a familiei Apor din Turia din nord-vestul depresiunii Târgu Secuiesc, la 32 km distanţă de oraşul Covasna şi 50 km de Sfântu Gheorghe.

apor-1-of-1

Povestea acestei reședință nobiliare începe încă din secolul al XVl-lea, când era o curie simplă cu trei încăperi. Aceasta este extinsă și modificată succesiv de diferiții proprietari moștenitori (tot timpul pe linie masculină) de vază ai familiei, ajungând în secolul XVII în timpul lui Apor Lázár, jude regal al scaunului Târgu Secuiesc, să fie o reședință cu șase încăperi. În 1690, în urma atacurilor trupelor anti-Habsburgice ale principelui Transilvaniei, Imre Thököly, curia este puternic avariată făcând necesare lucrări ample de refacere. Acestea sunt începute în 1693 de către contele István Apor de Altorja.

Figură luminată, Apor István deține funcții importante în mediul politic al principatului. În 1679 este numit ambasador de principele transilvănean Apafi Mihály I. În 1685 devine jude regal în scaunele Ciuc, Cașin și Gheorgheni ca reprezentant al nobilimii locale. Susținător puternic al Habsburgilor și catolic fervent, ajută la promovarea Contra-Reformei, fiind în cele din urmă Trezorier al Transilvaniei, petrecând mult timp la Viena. Apor finanțează atât școli și fundații culturale pentru promovarea Contra-Reformei, dar se ocupă și de construirea reședințelor familiei, palatul Apor de la Alba Iulia (pe atunci orașul capitală al Transilvaniei), dar și pentru reconstruirea curiei din Turia din județul Covasna, locul de proveniență al familiei. Noua reședință este modificată pentru a indica noul statut social al familiei. În vremea lui Apor István curia ajunge să funcționeze atât ca reședință nobiliară, cât și ca moșie prosperă axată pe creșterea animalelor și comerț.

fr_148_1411295748193_2174333729

În spiritul conservator al nobilimii secuiești care se reflectă în multe dintre reședințele nobiliare, noul proprietar va păstra în proiect cele șase încăperi realizate de predecesorul său, Apor András, cărora le va adăuga o extindere încă două camere.

Dintre toate, impresionează cel mai mult camerele acoperite cu bolți semicilindrice cu penetrații și picturi murale în frescă. În camera sudică sunt reprezentate figuri masculine, alternate cu motive vegetale şi peisaje, fiind probabil camera domnului. Sistemul de boltire este spectaculos prin tratarea nervurilor şi consolelor cu stucaturi.

În camera nordică au fost descoperite la lucrările de restaurare fresce cu motive florale şi vegetale, care se continuă pe căptuşeala celor două ferestre cu reprezentarea unor domniţe, aceasta fiind cel mai probabil camera doamnei. Ies în evidență claritatea reprezentării, nuanțele calde şi acurateţea tehnicii, specifică formelor populare ale Renașterii. Aceeaşi cameră este tavănită cu un planşeu de lemn ale cărui grinzi, descoperite abia în 2004, sunt sculptate cu motive geometrice în aceeași manieră renascentistă.

turia_castelul_apor_1

Aspectul exterior actual al curiei se datorează intervențiilor lui Apor Lázar care în 1814 a refăcut acoperișul și a adăugat construcției un nou pridvor de intrare în stil neoclasic. Acesta este realizat în două registre verticale determinate de înșiruirea de ferestre și uși încadrate de pilaștrii angajați plați cu capiteluri corintice deasupra cărora stau arhitrava și friza decorată. Frontonul triunghiular cu laturile profilate este specific neoclasicismului, partea de jos fiind tratată ca o cornișă intermediară care delimitează nivelul etajului. Din nou este de notat modul în care fiecare generație s-a raportat la moșternirea primită, încercând să contribuie la înfrumusețarea reședinței familiale.

Din întregul ansamblu singurele anexe care se mai păstrează astăzi sunt grajdul cu acoperiş baroc și, parțial, zidul împrejmuitor. Expropriată în anii ’50, reședința revine după ’89 în proprietatea familiei Apor, în prezent fiind deschisă circuitului turistic. (surse: agerpres.ro)

Palatul Apor din Turia @ GhidEuropean.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.