Dacă la Castelul Corvinilor ne-am ghidat după legende, la Alba Iulia am plecat hotărâți să descoperim istoria pură a alăturării Transilvaniei la patria-mamă, România.

Cu mii și mii de ani de existență umană pe meleagurile sale, Alba Iulia poate fi, pentru toate etniile transilvănene, o oglindă fermecată, unde își redescoperă energia, seva și tradițiile de altădată.

Inima Alba Iuliei este Cetatea Alba Carolina. Fortăreața, cea mai reprezentativă fortificație bastionară din România și Sud-Estul Europei, ridicată în timpul Împăratului Carol al VIlea de Habsburg, sub supravegherea mareșalului austriac de origine franceză Eugeniu de Savoia, își poartă veșmintele regale.

Cetate regală, reședință de episcopie, capitală de principat autonom și garnizoană militară, Alba Iulia a fost de-a lungul istoriei un însemnat centru politic, administrativ, religios și militar al Transilvaniei.

Catedrala Reîntregirii Neamului, Catedrala Catolică, Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan sau statuia lui Mihai Vitezul sunt cele mai cunoscute repere turistice ale cetații unde s-a făurit Marea Unire, descrisă astfel de ziarul „Unirea”: „Voința națională care cu atâta putere zvâcnește astăzi din toate păturile societății românești (…) e chemată să arate că înfăptuim pe veșnicie”. Iar Valeriu Braniște scria că: „De aici înainte este depus prezentul și viitorul în mâinile noastre. Ne vom ocârmui prin noi înșine și singuri vom decide destinele noastre”.

Alegerea orașului Alba Iulia nu a fost întâmplătoare, el devenise orașul simbol al luptei românilor pentru unitate și dreptate. El amintea de originea latina a românilor, fiind unul dintre cele mai infloritoare orașe ale Daciei Romane, de unirea înfăptuită de Mihai Viteazul la 1600, de martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, de detenția lui Avram Iancu, figuri legendare ale poporului român.

În noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie, la Alba Iulia ninsese din belșug, astfel că tot orașul părea îmbrăcat într-o hlamidă albă. Parca și natura ținuse să participe, prin albul ei strălucitor, la marea sărbatoare a poporului român. De la ora 7, în marea piață a orașului a început defilarea celor peste 100.000 de oameni veniți la Alba Iulia pentru a fi prezenți la adoptarea hotărârii de Unire.

Dupa oficierea serviciului divin, în cele două biserici românești, la ora 10 s-au deschis lucrările Marii Adunari Naționale. În sala Unirii au intrat cei 1228 deputați, cu crediționale în regulă, precum și un număr de invitați, între care și Pantelimon Halippa și Grigore Cazacliu din partea Basarabiei, Alexe Procopovici, delegatul Bucovinei, și generalul Leonte din Vechiul Regat.

Discursul solemn și festiv a fost rostit de Vasile Goldiș, care a făcut o amplă și temeinică analiză a luptei românilor pentru apărarea ființei naționale, împotriva stăpânirii străine, pentru scuturarea asupririi naționale și unirea cu patria mamă. În consecință, „După drept și dreptate românii din Ungaria, Banat și Transilvania dimpreună cu toate teritoriile locuite de danșii trebuie să fie uniți cu Regatul României”.

Alba Iulia de astăzi pătrează parcă atmosfera solemnă din acele zile. Te aștepți ca din catedralele ei, din vechea sală a Unirii sau pe străzile pietruite să apară grupuri de patrioți înflăcărați, fluturând drapele tricolore. Orașul Marii Uniri te așteaptă să-i vizitezi locurile încărcate de istorie!