Australia

Australia_net (49 of 55)

Numele oficial: Commonwealth of Australia;
Forma scurtă: Australia;
Codul de tara ISO: .au;
Ora oficială: UTC +10h
Prefixul telefonic de țară: +61;
Capitala: Canberra (pop. 347.000);
Alte oraşe: Adelaide, Alice Springs, Brisbane (1,6 mil.) Darwin, Hobart, Melbourne (3,5 mil.), Sydney (4,2 mil.), Perth (1,3 mil.);
Forma de guvernământ: stat federal care recunoaște suveranitatea coroanei britanice;
Localizare: insula în Oceania, între Oceanul Indian și Oceanul Pacific de sud;
Suprafaţa: 7,7 milioane km²;
Relief: variat, în mare parte plat;
Climat: uscat, de la temperat în sud la tropical în nord.

Oraşe si monumente de vizitat:
– Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton
– Opera din Sydney
– Lagărul istoric al deținuților

Natura:
– Marele Recif de Corali
– Parcul Național Kakadu
– Zona lacustră Willandra
– Parcurile naturale din Tasmania de vest
– Grupa de insule Lord Howe
– Rezervațiile forestiere umede din estul Australiei
– Parcul Național Uluru (Ayers Rock) – Kata Tjuta (Mount Olgas)
– Parcul Național Wet Tropics în Queensland
– Parcul Național Shark Bay din vestul Australiei
– Insula Fraser
– Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
– Insulele vulcanice subantarctice Heard și McDonald
– Insula Macquarie
– Zona montană Greater Blue
– Parcul Național Purnululu
– Coasta Ningaloo

Australia_net (22 of 55)

Alegerea momentului potrivit:
Imensitatea teritoriului Australian, oferă călătorilor posibilitatea de a vizita teritoriile de la Antipozi tot timpul anului, cu câteva nuanțe: nordul și Marea Barieră de Corali (mai-octombrie), centru și Queensland (aprilie-mai și august-septembrie), Perth (decembrie-februarie), Sydney și sudul (octombrie-aprilie) Tasmania(noiembrie-februarie);

Temperaturi (medie zi/noapte, in °C):
– Alice Springs (centru) :ianuarie 36/21, avril 28/13,iulie 20/4,octombrie 31/15;
– Darwin (coasta de nord) :ianuarie 32/25,aprilie 33/24,iulie 30/19,octombrie 33/25;
– Perth (coasta de sud-vest) :ianuarie 32/17,aprilie 25/13,iulie 18/8,octombrie 22/10;
– Sydney (coasta de sud-est) :ianuarie 26/19,aprilie 22/15,iulie 16/8,octombrie 22/14;
Temperatura medie a apei mării 19- 23°C.

Australia_net (6 of 55)

Prezentare:
Ziua Națională a Uniunii Australiei (Commonwealth of Australia) este celebrată la 26 ianuarie, pentru că în această zi, în anul 1788, a sosit la Sydney prima flotă britanică, condusă de căpitanul Arthur Phillip. Australia, țară-continent, a devenit independentă la 1 ianuarie 1901. Capitala și principalele orașe sunt: Canberra (capitala statului federal), Sydney (capitala statului New South Wales), Melbourne (capitala statului Victoria), Brisbane (capitala statului Queensland), Perth (capitala statului West Australia), Adelaide (capitala statului South Australia), Darwin (capitala Northern Teritory), Hobart (capitala Tasmaniei). Suprafață este de 7.741.220 kmp (locul 6 în lume) și are o populația de 23,9 milioane de locuitori (2015), potrivit worldpopulationreview.com.

Australia_net (3 of 55)

Australia are multe frumuseți naturale, datorită teritoriului extrem de mare, multe dintre acestea unice în lume. Printre ele se află: Marea Barieră de Corali, Uluru, un sit sacru pentru poporul indigen Anangu, golful Shark Bay, formațiunea calcaroasă Pinnacles, Cascada MacKenzie, Fraser Island, cea mai mare insulă de nisip din lume, Parcul Național Kakadu, parcurile naturale din Tasmania de vest, multe dintre acestea aflându-se pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Australia_net (42 of 55)

Marea Barieră de Corali poate fi caracterizată, potrivit www.interferente.ro, ca una dintre cele șapte minuni ale lumii naturale, fiind mai mare decât Marele Zid Chinezesc și singura structura vie de pe planetă observabilă din spațiu. Este cel mai întins organism viu, cuprinzând aproximativ 3.000 de recife și 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2.600 kilometri și acoperă o suprafață de 344.400 km (mai mare decât Irlanda și Marea Britanie împreună). Recifele sunt rezultatul a 10.000 de ani de activitate, în timpul cărora oceanul s-a ridicat până la nivelul actual, după ultima era glaciară. Din anul 1981, Marea Barieră de Corali face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Generații întregi de exploratori, oameni de știință și turiști au catalogat reciful drept o minune a naturii. El este alcătuit din plute și insulițe de corali legate între ele, în diverse stadii de dezvoltare și separate prin canale înguste, întortocheate. În unele locuri, lângă Capul Melville din nord, reciful este o panglică subțire de corali, în timp ce lângă Capul Manifold din sud sunt plute de până la 320 km lățime.

Spectaculoasa viață marină și împrejurimile uluitoare fac din bariera de corali australiană una dintre cele mai mari minuni naturale ale lumii. Cu toate acestea, habitatul recifului de coral are un echilibru fragil, care poate fi ușor tulburat de schimbări. Practic, Marea Barieră de Corali moare încet din cauza temperaturii prea mari a apei oceanului, precum și din cauza poluării din ce în ce mai accentuate. Există unele proiecte de lege care au ca scop restricționarea și limitarea accesului în zonă pentru vasele de croazieră, dar acest lucru nu este suficient. Pentru ca și generațiile viitoare să se poată bucura de această minunăție a naturii, specialiștii duc o luptă permanentă pentru a descoperi și contracara efectele negative care ar putea duce la distrugerea Marii Bariere de Corali.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Cultură

Cultura ocupă un loc aparte în Australia. Filmul autohton este însă extrem de cunoscut pe plan internațional, o serie întreagă de actori australieni având reușite remarcabile de-a lungul vremii, mulți dintre ei fiind câștigători ai premiului Oscar. Printre aceștia, Geoffrey Rush și Russell Crowe, dar și Naomi Watts, Heath Ledger, Guy Pearce, Eric Bana, Tony Collette, Rachel Griffiths, Paul Hogan și Errol Flynn, ultimul renumit pentru rolurile de aventurieri romantici din anii 1930 și 1940.

Actrița Nicole Kidman, câștigătoare și ea a premiului Oscar, reprezintă un caz aparte, având dublă cetățenie: australiană și americană.

La 14 ianuarie 2016, Academia Americană de Film a anunțat, la Los Angeles, nominalizările pentru cea de-a 88-a ediție a premiilor Oscar, care vor fi decernate la 28 februarie 2016. Pe listă se află și doi australieni: Cate Blanchett (“Carol”), nominalizată la categoria “Cea mai bună actriță în rol principal” și George Miller (“Mad Max: Fury Road”), nominalizat la categoria “Cel mai bun regizor”.

Pelicula “Mad Max: Fury Road”, cu zece nominalizări pentru prestigioasa statuetă, este producția australiană cu cele mai multe nominalizări în istoria premiilor Oscar, potrivit “The Hollywood Reporter”. “Mad Max: Fury Road”, care se desfășoară într-un viitor distopic, a depășit musicalul “Moulin Rouge” al lui Baz Luhrmann, cu Nicole Kidman în rol principal, care deținuse anterior acest record cu opt nominalizări la ediția din 2001 a Oscarurilor și care a câștigat faimoasa statuetă pentru costume și decorațiuni, realizate de Catherine Martin.

Actrița Catherine Elise “Cate” Blanchett s-a născut pe 14 mai 1969 în Melbourne. Este câștigătoare a numeroase premii, printre care două premii Oscar, trei Globuri de Aur, trei premii BAFTA, trei premii Screen Actors Guild, precum și un premiu pentru interpretare feminină (Volpi Cup) în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Veneția. Între 1998 și 2010, Blanchett a fost nominalizată de cinci ori la Premiul Oscar. A intrat în atenția lumii cinematografice internaționale odată cu filmul “Elizabeth”, realizat în 1998, regizat de Shekhar Kapur, în care a interpretat rolul reginei Elizabeth I a Angliei. A continuat seria de succese actoricești prin interpretarea reginei Galadriel din trilogia lui Peter Jackson “The Lord of the Rings”, a colonelului doctor Irina Spalko din filmul “Indiana Jones and the Kingdom of the Crystal Skull” și a personajului Katharine Hepburn din filmul lui Martin Scorsese — “Aviatorul” (“The Aviator”), rol pentru care a primit un Premiu Oscar pentru cel mai bun rol secundar. Împreună cu soțul său, Andrew Upton, conduce “Compania de teatru Sydney” (“Sydney Theatre Company”).

George Miller s-a născut pe 3 martie 1945, la Brisbane, Queensland. Este regizor, scenarist și producător. Este cel mai cunoscut pentru munca sa la seria Mad Max, dar a fost implicat și în alte proiecte cum ar fi filmele pentru familie care au câștigat premiul Oscar: Happy Feet și Babe.

Gastronomie
Australia are una dintre cele mai complexe bucătării din lume. Produsele proaspete și de calitate, hrana marină abundentă și influențele etnice, combinate cu aromele asiatice și tehnicile gastronomice europene au dat naștere unei bucătării originale și apetisante, cum este cea australiană.

Specialiștii susțin că sunt trei ramuri principale ale bucătăriei australiene. Este vorba despre bucătăria tradițională, care se referă la preparatele tradițional-britanice (“traditional cuisine”), bucătăria tradiționalistă, folosită de aborigeni (“bush food”) și cea modernă (populară în ultimii 20 de ani), ce a înglobat influențe din toată lumea, în special din țările asiatice, zona mediteraneană și din alte zone.

Australia_net (9 of 55)

Ingredientele specifice bucătăriei australiene sunt carnea de pui, de vită, de oaie sau de miel, carnea de cangur tânăr, de emu, peștele și fructele de mare foarte accesibile și diversificate, cum ar fi cod barramundi, ton roșiatic din sud, whiting, stridii, homari de golf, raci, crabi cu carapacea moale, biban australian, dar și cerealele, fructele exotice (mango, lychee, rambutan, papaya, banană, ananas dulce, lime, pomelo, jackfruit sau jaka, mamey sapote și sapote negru, abiu, carambola, graviola, fructul pasiunii, pitaya, sapodilla, fructul stea, vanilia).

Australia are băuturi deosebit de aromate, cum ar fi vinurile albe (Chardonnay) sau roșii (Cabernet Sauvignon și Shiraz), berea lager sau romul de melasă.

Câteva dintre cele mai renumite preparate culinare australiene sunt: Vegemite (o pastă consistentă din legume, puternic condimentată, la care se adaugă extract de drojdie de bere și care se servește pe pâine prăjită sau biscuiți sărați; Damper (o pâine coaptă direct în cenușă, ideală pentru o gustare rapidă); biscuiții Anzac, care se fac din fulgi de ovăz, nucă de cocos, făină, zahăr, unt, sirop de zahăr, bicarbonat de sodiu și apă fierbinte; Chiko Roll (un snack foarte popular din carne de berbec/miel, țelină, varză, orz, orez, morcov și condimente, toate tocate și “ambalate” într-un tub de aluat gros din ouă, făină, apă și sare); Boston Bun (preparat tradițional australian, de fapt un blat dens și aromat cu diferite condimente și o glazură cremoasă din unt, zahăr și nucă de cocos).

Unul dintre cele mai apreciate deserturi este prăjitura din pandișpan Lamington. Ingredientele pentru aluat sunt cele obișnuite: făină, ouă, zahăr, unt, praf de copt și zahăr vanilat (cantitățile diferă). La glazură se folosește: ciocolată, lapte, zahăr pudră vanilat, cacao neagră, unt și fulgi de cocos. Se bat ouăle cu mixerul până devin spumoase, apoi se adaugă zahărul, care trebuie să se dizolve prin mixare. Se adaugă făină amestecată în prealabil cu amidon, vanilia și praful de copt. Se amestecă încet cu lingura și se adaugă untul topit. Se toarnă compoziția într-o tavă dreptunghiulară, tapetată cu hârtie de copt, și se coace 20-30 minute, la foc potrivit. Glazura se prepară astfel: se amestecă zahărul pudră vanilat cu cacao, se pune laptele, ciocolata ruptă bucăți și untul într-o cratiță pe “bain marie”. Se lasă să se topească, apoi se adaugă cacaua amestecată cu zahărul și se fierbe totul, amestecându-se continuu cu o lingură, până la obținerea unei compoziții omogene. Se lasă să se răcească. Se taie pandișpanul în 24 de bucăți dreptunghiulare. Se ia câte o bucată, care se dă prin sosul de ciocolată până se acoperă perfect și apoi se tăvălește prin fulgii de cocos. Prăjitura se poate umple cu cremă de vanilie (sau lămâie) și/sau gem de căpșune. Bucățile se așează pe un platou și se dau la rece jumătate de oră, apoi se pot servi. Lamington este deosebit de savuroasă, mai ales alături de o cafea tare. Nu este consumată peste tot în Australia, dar a primit și o “zi națională”, respectiv 21 iulie (“Lamington National Day”).

Sydney
Sydney este capitala Noii Galii de Sud. Cu o populaţie de peste 4,1 milioane de locuitori, este cel mai mare oraş din Australia. Este de asemenea cea mai veche aşezare colonizată de europeni din Australia, fiind fondat ca o colonie britanică în 1788.

Sydney are o reţea de tren foarte extensive dar destul de proastă în termen de calitate, eficienţă şi punctualitate. Acest sistem de tren este cunoscut ca (cunoscută ca CityRail) şi este susţinut de autobuze, feriboturi şi metrou uşor.

În zilele lucrătoare, un tren CityRail este cea mai uşoară metodă de a ajunge în CBD. Garniturile de metrou din Sydney sunt des aglomerate la orele de vârf, şi nu toate au aer-condiţionat. În weekend-uri întrebaţi de lucrări pe şină, înainte de a pleca spre staţia de metrou la http://www.cityrail.info/trackwork/index.jsp.

În weekend, trenurile circulă prost şi nu este rar să trebuiască să aşteptaţi 30-45 de minute pentru trenuri ultra-aglomerate.

În afara orelor de vârf, puteţi să conduceţi prin Sydney în deplină libertate. Maşina este o bună opţiune dacă vreţi să călătoriţi altundeva decât în CBD, de vreme ce toate linile de metrou pleacă din CBD.

Feriboturile navighează în apropierea porturilor şi pe cursul râului Parramatta River. Garajul principal este la Circular Quay la capătul centrului. Mai mult decât un mijloc de transport folositor, feriboturile sunt o bună metodă de a vedea portul. Cea mai bună excursie cu feribotul peentru vizitatori este de la Circular Quay la Manly. Pregătiţi-vă să vedeţi o panoramă uimitoare a Casei Operei din Sydney, imediat ce plecaţi din Circular Quay.

Reţeaua de autobuze este extensivă şi serveşte majoritatea destinaţiilor turistice, dar să nu aştepaţi în nici un caz prea multă calitate sau punctualitate, aici autobuzele vin de regulă cu 20+ de minute întârziere (sau nu vin deloc), nu opresc unde trebuie şi sunt în general incomfortabile, scumpe şi aglomerate. Multe persoane din Sydney se plâng de un sistem de autobuze din “lumea a treia”.

De văzut
Casa Operei din Sydney;
Podul din Portul Sydney:
Urcaţi la Panorama Pylon;
Înotaţi la Bondi, Manly, Cronulla sau Wattamulla;
Vizitaţi Parcul Olimpic Sydney, casă a Jocurilor Olimpice de Vară din 2000;
Fox Studios;
Sydney Aquarium;
Muzeul Naţional Maritim al Australiei;
Galeria de artă a Noii Galii de Sud;
Luaţi un feribot de la Circular Quay prin port spre Grădina Zoologică din Taronga.

Ieşiți din Sydney în excursii de o zi pentru a vizita:
– Munţii Albaştrii;
– Peşterile Jenolan;
– Kanangra Boyd National Park;
– Vinăriile din Valea Hunter;
– Wollongong este un oraş minunat la sud de Sydney, accesibil cu maşina sau trenul;
– Noua Galie de Sud este casă şi pentru Grădina Zoologică a Cămpiilor de Vest.

Marea Barieră de Corali
Australia Marea Bariera de corali (4)

Situat în Marea Coralilor în apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei, Marea Barieră de Corali este cel mai mare recif de corali din lume, fiind considerat patrimoniu național și mondial. Cuprinde aproximativ 3 000 de recifuri și 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2 600 kilometri și acoperă o suprafață de 344 400 kmp, potrivit Guinness World Records, citat de Agerpres.

Australia Marea Bariera de corali (1)

Reciful adăpostește 5.000 de tipuri de moluște, 1.800 de specii de pești, 125 de tipuri de rechini și nenumărate organisme miniaturale, potrivit natgeo.ro, dar și ”marea” de corali, cu peste 400 de specii, cu o multitudine de forme, creată cu milioane de ani în urmă și supusă mereu schimbărilor.

 

 

Marea Barieră de Corali a fost descoperită întâmplător, în vara anului 1770, de către exploratorul britanic, căpitanul James Cook, nava sa lovindu-se de masa de corali. Câteva decenii mai târziu, cartograful englez Matthew Flinders denumea acest ”organism viu” — Marea Barieră de Corali.

Australia Marea Bariera de corali (5)

Reciful gigantic este construit de niște organisme coloniale minuscule — polipi coralieri — în ale căror celule se află alge simbiotice, precizează natgeo.ro. Prin procesul de fotosinteză al acestora, fiecare polip poate produce un ”bloc” din carbonat de calciu (calcar), care, suprapunându-se, extind colonia. Apoi, alte vietăți marine se fixează și se răspândesc, contribuind la legarea componentelor.

Coralii cresc cel mai bine în ape puțin adânci, limpezi și agitate, cu multă lumină, care favorizează fotosinteza.

Australia Marea Bariera de corali (2)

Înscrisă în Patrimoniul mondial al UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali este un univers de culoare și unul din cele mai frumoase peisaje din lume. Este, totodată, un ecosistem extrem de fragil, schimbările climatice din ultimele decenii, dar și poluarea masivă a apelor și-au pus amprenta asupra viitorului său.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *