Austria

Austria_net (27 of 28)

Numele oficial: Republik Österreich
Forma scurta: Österreich
Forma internationala: Federal Republic of Austria
Forma internationala scurta: Austria
Codul de tara ISO: at
Ora oficiala: UTC +1h
Ora de vara: (DST) Martie  – Octombrie (UTC +2)
Prefixul telefonic de tara: +43
Capitala: Viena (Wien, Vienna, 1.741.246 locuitori)
Alte orase: Graz (265.778 ), Linz (191.501), Salzburg (145.871), Innsbruck (122.458), Klagenfurt Forma de guvernamant: democratie parlamentara
Localizare: Europa Centrala
Suprafata: 83.871 km²
Relief: alpin (64%), muntos in Masivul Boemiei (10%), campie in est (26%)
Climat: Continental temperat, ierni bogate in precipitatii

large_detailed_political_and_administrative_map_of_austria_with_all_cities_roads_and_airports_for_free

Oraşe si monumente de vizitat:
– Viena (Palatul Schönbrunn, Palatul Hofburg, Stephansdom etc);
– Abația Melk (locul de desfășurare a acțiunii romanului „Numele Trandafirului”);
– Salzburg (Grădinile Mirabell, Casa Mozart);
– Castelul Mayerling;
– Innsbruck (pentru instalațiile de schi);
– Zell am See (pentru lacul natural și peisajul în care este încadrat);

Natura:
– Stațiunile din Alpi (sporturi de iarnă);
– Tirol, una dintre cele mai frumoase regiuni din Europa;
– Peșterile Dachstein Eishöhle, Mammuthöhle și Koppenbrüllerhöhle (pentru turismul de vară);
– Ghețarul Grossglockner (masivul Mattherhorn);
– Cascada Krimml (cea mai mare cădere de apă din Europa);
– Parcul Național Hohe Tauern

Alegerea momentului potrivit:
Climatul este continental temperat, cu veri adeseori calde și ierni reci și bogate în precipitații. Turismul de vară este recomandat să fie făcut în intervalul iunie-septembrie, iar turismul de iarnă, inclusiv cel dedicat sporturilor alpine, între decembrie și aprilie. Pentru amatorii de drumeții, luna septembrie este cea mai potrivită.

Temperaturi (medie zi/noapte, in °C):
Innsbruck (vest): ianuarie 1/-6, aprilie 16/4, iulie 25/13, octombrie 13/5;
Viena (est): ianuarie 1/-4, aprilie 14/6, iulie 25/15, octombrie 14/7.

Festivaluri/Tradiţii:
– Festivaluri muzicale din primăvară până iarna la Viena, Salzburg, la castelul Aichberg și pe lacul Konstanz;
– noiembrie-decembrie: Piața de Crăciun din Viena;
– decembrie: „Cortegiul de Sf.Nicolae” la Innsbruck.

Austria_net (15 of 28)

Schiori, excursioniști, melomani, amatori de gastronomie dar și de aer curat, fac abstracție de tumultul de pe plajele însorite ale Europei și aleg cocheta Austria, pentru atracțiile sale naturale și excelenta infrastructură de autostrăzi, care permit deplasarea rapidă și în condiții de siguranță.

Peisajele alpine, privite din satele de munte pline de vegetație, le transformă pe acestea în cele mai înflorite balcoane ale Europei. În fine, peste toate, există Viena, cea mai romantică și a treia cea mai vizitată capitală europeană, după Paris și Londra.

Daca ar exista un loc relativ apropiat pe care l-aș recomanda managerilor români, acesta ar fi, cu siguranță, Austria. Ar trebui să descoperim care ar fi argumentele pur turistice pentru care ar trebui să alegem drept destinație această țară, în care ordinea și lucrurile temeinic făcute pot fi adevărate pilde pentru managerii noștri.

În primul rând, o vizită în Austria te va face să cunoști pe viu istoria acestui imperiu care s-a întins de la Marea Adriatică până în nord-vestul României, incluzând Bosnia, Tirolul, Transilvania și Boemia și controlând traficul comercial pe Dunăre.

Austria_net (4 of 28)În al doilea rând nu trebuie să uităm că Viena, capitala Austriei, este și capitala muzicii europene, de primăvara devreme până la sfârșitul anului balurile și concertele succedându-se amețitor. Aici pot fi admirate cele mai noi și interesante vestimentații de gală, pot fi gustate cele mai alese bucate și întâlnite personalități ale momentului. Este o mare şansă pentru noi conexiuni, dar și pentru discuții de calitate.

În al treilea rând munții și văile care se întind aproape pe întreaga suprafață a țării, de la Linz până la Graz și de la Viena până în Tirol îți taie respirația dar îți oferă și posibilitatea de a te relaxa și a-ți încărca bateriile.

Austria_net (6 of 28)Dacă ai ghinionul să ajungi la Viena pe ploaie, ai o soluție minunată de a vedea centrul orașului fără umbrelă: te urci într-unul din tramvaiele care circulă pe Ringul vienez (inelul central al orașului) și ai un tur panoramic perfect și extrem de ieftin. Orașul nu ți se va părea atât de sofisticat ca Parisul și nici atât de majestuos ca Londra și te vei întreba mereu cum oare a putut o țară atât de mică să controleze o jumătate din continent și să țină piept otomanilor. Dacă ne gândim că granița estică a Imperiului Austro-Ungar se afla lângă Solca, în Moldova, iar cea vestică lângă Zurich și Milano, înglobând Bosnia, Tirolul, Transilvania și Boemia și având deschidere la Marea Adriatică și controlând transportul fluvial pe Dunăre, o să înțelegem forța acestui imperiu. Înlăuntrul acestui teritoriu au trăit germani, unguri, cehi, slovaci, polonezi, ruteni, români, sârbi, bosniaci, sloveni, croați și italieni.

19th-Century Painting of Maximilian I, Emperor of Mexico

Împăratul Maximilian vine pe tron în 1493 și marchează începutul Epocii de Aur a imperiului. Viena se transformă într-un mare oraș european, Maximilian mărește suprafața imperiului, cucerind regiuni întregi care trec sub jurisdicția sa: Burgundia, Flandra, Boemia, o parte din Spania și America de Sud. Artele și cultura devin prioritățile Casei Imperiale și obțin bugete fabuloase.

Chiar dacă Viena a fost așezată sub presiunea tensiunilor religioase, ea nu a renunțat niciodată la ambițiile sale culturale, fiind mai tot timpul un mare centru al artelor. Sub Leopold I, care se spune că a fost influențat de vărul său, Ludovic al XIV-lea, Viena a pus în scenă peste 400 de spectacole de teatru, operă și operetă, multe supervizate de chiar împăratul însuși, care era și un bun actor. Pictura, arhitectura, muzica și dansul au înflorit, noi săli de spectacole au fost deschise sub patronajul aceluiași monarh.

Austria Definetely no FishingPe lângă tradiția culturală, Austria are și locuri naturale minunate. Dacă străbați Austria de la est la vest, adică din direcția în care vii din România spre Innsbruck, locul Olimpiadelor de iarnă, vei găsi orașe minunate ca Graz (al doilea mare oraș al Austriei și Capitală Culturală Europeană în 2003), Linz (important punct comercial de pe vremea Imperiului Roman), Salzburg (orașul lui Mozart), dar și mici localități descinse parcă din cărțile de povești: Zell am See, un orăşel așezat la 760 de metri altitudine, pe malul lacului Zeller sau Kirchberg, Kitzbühel, Reith, Aurach, Jochberg şi Hollersbach, stațiuni dedicate odihnei, drumeţiilor şi sporturilor de iarnă.

Iar dacă vei ajunge la cascada, cea mai mare cădere de apă din Europa, cu 390 de metri spectaculoși mângâind stâncile muntelui, vei descoperi că natura, nealterată de intervenția omului, poate face miracole, iar noi nu trebuie decât să o lăsăm așa cum ne-a fost dată de Dumnezeu, bucurându-ne și beneficiind de ea.

TOP 10 – Viena


 Viena Imperială
 Majoritatea clădirilor reprezentative, monumentelor și parcurilor minunate ale orașului sunt la sud și la est de primul canal al Dunării, iar cele mai multe le întâlnești pe așa-numitul „Ring vienez”, născut din inițiativa mișcării Gründerzeit (epoca fondatorilor), care milita pentru modernizarea orașului și a locuitorilor săi. Atunci, multe clădiri vechi din centrul orașului au fost demolate pentru a face loc celebrului Ringstrasse, inelul care a devenit promenada tradițională din miezul orașului. Cu tramvaiul, evident, pentru că pe jos e cale lungă!

Pornind din est spre sud și urcând apoi spre nord-vest întâlnim clădirea Urania, apoi Stadtpark, Academia de Teatru, Muzeul de Istorie și Karlskirche, apoi ansamblul din Maria Thereza Platz cu clădirile gemene care adăpostesc Muzeul de Istorie Naturala și Muzeul de Istorie a Artei, cu Palatul Hofburg și imensele sale aripi si anexe în vecinătate, continuând cu Palatul de Justiţie, clădirea Parlamentului, Primăria, Universitatea, Catedrala Votiva și apoi, coborând, Michaelkirche, Peterskirche și impunătorul Stephansdom care domină cea mai aglomerată zonă a orașului, Stephanplatz.

Zăbovind pe Ringstrasse, dar abătându-ne un pic pentru a nu lăsa în spate pentru clădiri istorice ale orașului,descoperim așa-numitul Innere Stadt. Sub această denumire este cunoscută inima orașului, un labirint compact de străzi, pasaje și mici piețe rectangulare pavate cu dale din piatră, inclusiv străzi comerciale pe care astăzi se circulă doar la pas și doar cu bani în buzunar, altfel riști să îți pară rău că le-ai bătut degeaba. Toate converg sau, în mare măsură converg, spre piața gotică ce înconjoară bijuteria Vienei, Bazilica Sf. Ștefan sau Stephansdom, care este și centrul metaforic al orașului. În realitate, centrul se află pe Ringstrasse, în dreptul complexului de clădiri care alcătuiesc Palatul Imperial Hofburg, unde se află și camera tezaurului și apartamentele celebrului cuplu imperial Franz Josef – împărăteasa Sisi.

Austria_net (5 of 28)

Ne întoarcem la Stephansdom. De la distanță pare o perie de păr zimțată, cu crenelurile lui gotice țâșnind din acoperiș. Are însă 800 de ani și domină în modul cel mai teatral această parte a orașului. Un prim lăcaș de cult a fost ridicat pe acest loc încă din secolul al XII-lea, dar clădirea a trebuit să fie refăcută în stilul gotic, la ordinele lui Rudolf al IV-lea de Habsburg, în 1359, când a și fost ridicată la statutul de catedrală. Friedrich al III-lea a extins clădirea un secol mai târziu, transformând Stephansdom în cea mai mare și cunoscută catedrală din Europa a acelor ani. La începutul secolului al XIX-lea, catedralei i s-a adăugat stema imperială, simbolul dinastiei Habsburg, iar în cel de-Al Doilea Război Mondial, acoperișul a fost greu încercat de bombardamentele aviației aliate. Nu era primul bombardament la care au trebuit să reziste vienezii, încă de două ori, capitala Austriei simțind mirosul de praf de pușcă: în timpul ultimului asediu al turcilor și a atacului trupelor napoleoniene. Cel mai mult de suferit a avut turnul mai mic al catedralei, pe care vienezii l-au botezat Steffl (Micul Ștefan).

46 DSC_3278

Graben. Dacă faci excepție că pe firmamentul multor magazine sunt brand-uri mai actuale, pe Graben te simți ca în Viena imperială, cu caleștile care se plimbă pe străzi și domnii îmbrăcați în costume de paji imperiali cu peruci albe invitându-te în restaurante sau la balurile care au loc frecvent la Viena. Dacă ai să intri într-un boutique de pe această stradă pietonală din centrul Vienei și ai să citești pe eticheta unui produs „k.u.k.” trebuie să știi că asta înseamnă kaiserlich und köninglich, adică imperial și regal, ceea ce, în general, înseamnă tradiție și calitate.

Hofburg_Neue_Burg_Heldenplatz Palatul Hofburg. Una dintre cele mai dificile întreprinderi este să vorbești despre Palatul Hofburg, un grup de mai multe clădiri, cu destinații diferite și construite în epoci și stiluri diferite de împărați, împărătese, prinți și prințese cu har mai mult sau mai puțin. Nu mai puțin de șase secole de continue căutări au trebuit să treacă pentru a se ajunge la forma și organizarea actuală a palatului imperial. Accesul spre apartamentele imperiale (Kaiserappartements) se face prin Poarta Elvețiană.  Apartamentele sunt, în sine, plictisitoare dar asocierea lor cu Muzeul Sisi, dedicat împărătesei Elisabeta de Bavaria și Silberkammer (colecția de argintărie), îți oferă posibilitatea să observi cum se trăia la curtea imperială și care erau gusturile împăraților.

Colecția de argintărie conține servicii de masă din secolul al XVIII-lea, dar și un candelabru lung de 30 de metri, turnat în bronz în secolul al XIX-lea. La etaj se află muzeul dedicat Elisabetei de Bavaria, cunoscută sub numele de Sisi, soția împăratului Franz Josef, a cărei viață neconvențională și moarte tragică o face adesea comparată cu Prințesa Diana. Galeriile muzeului conțin obiecte personale dar și copii după unele manuscrise și scrisori ale împărătesei. În plus găsim și colecția sa impresionantă de aparate de gimnastică, Sisi fiind, se pare, obsedată de siluetă.

640px-Collage_von_WienAm punctat cele mai importante repere ale Vienei Imperiale, mai sunt de descoperit, tot în Inner Stadt, Primăria, Universitatea, Catedrala Votiva și apoi, coborând, Michaelkirche, Peterskirche și, de ce nu restaurantele care servesc şniţel…la metru, pentru o binemeritată pauză și o bere nefiltrată din grâu: Weizen Beer.

De vizitat:
Viena Imperială: Palatul Hofburg, Tiergarten, Prater Park, Schloss Schönbrunn, Sigmund Freud Museum, Palais Liechtenstein, Secession, Karlskirche, Graben, Kunsthistorisches Museum, Stephansdom Stephansdom Katakomben, Technisches Museum, Rathaus, Kunsthauswien, Kaiserappartements Sisi Museum, Museum Judenplatz, Schloss Belvedere, Michaelerkirche, Johann Strauss Residence, Gloriette, Peterskirche

Viena Internaţională
 Austria_net (7 of 28)

După ce a trecut în revistă câteva dintre punctele de interes ale așa-numitei Viena Imperială, trecem “granița” Dunării, sau mai bine spus al unui dintre canalele Dunării, mult mai vizibile la Viena, pentru a pătrunde în…altă lume.

 

Intrăm în Viena modernă, sau așa cum este cunoscută, Viena internațională. Vienna D.C. (Vienna Donau Center) este împărțită în două centre distincte, deși, privită de oriunde, pare un tot unitar. În primul rând, vorbim despre complexul de clădiri care deservește Organizația Națiunilor Unite, o combinație de 6 construcții în formă de „Y”, cu o suprafață totală de 230.000 de metri pătrați, regimul de înălțime mergând până la 28 de niveluri, cea mai înaltă dintre clădiri măsurând 120 de metri.

 WNI-06Pentru proiectul realizării acestui centru s-a organizat un concurs public, în 1968, după ce primăria orașului Viena  a concesionat terenul pe care se află construcția pentru prețul simbolic de 1 șiling austriac (0,07 EURO) pe an, timp de 99 de ani. Dintre cele 288 de proiecte selectate, a fost ales cel al arhitectului austriac  Johann Staber. Construcția a fost demarată în 1972, a costat aproximativ 640 de milioane de euro și a fost inaugurată la 23 august 1979. Complexul se întinde pe o suprafață de 180.000 de metri pătrați, are 4.500 de birouri și 9 săli de conferințe, peste 3.600 de funcționari internaționali, din peste 100 de țări, desfășurându-și activitatea aici.

Stingher în Parcul Dunării, care îl desparte de Vienna D.C., se află Donauturm (Turnul Dunării), cea mai „bătrână” construcție futuristă din zonă, un turn înalt de peste 250 m, unde poți urca cu un lift rapid, cu 6,2 m/sec, în 30 de secunde, până la altitudinea de 165 de metri pentru a admira o panoramă la 360 de grade a capitalei Austriei. Turnul este opera arhitectului Hannes Lintl și a fost inaugurat în 1964.

Austria_net (9 of 28) Prater este simbolul cel mai cunoscut al Vienei. Aici, mii de oameni, indiferent de anotimp și vreme își petrec timpul liber, dându-se în tot felul de instalații de legănat, dat peste cap, învârtit, hâțâit, zdruncinat sau stropit cu apă. Carusele, mai vechi sau mai noi, piste de carting, montagne-russe-uri, dar și două roți, se învârt de te zăpăcesc. Iar noaptea, luminile te amețesc, alături de vinul fiert, sau berea. Mirosul de castane, cartofi copți sau plăcinte cu brânză contribuie și el la atmosfera extraordinară din acest parc, unul dintre cele mai vechi dar și cele mai mari din lume.

Praterul este menționat pentru prima oară la 1162, atunci când împăratul Frederic I l-a dăruit unui anume Konrad. După ce a fost folosit ca teren de vânătoare de către Maximilan al II-lea, în 1766, Praterul s-a transformat în parc de recreere, la inițiativa împăratului Iosif al II-lea. Cu timpul, aici s-au deschis restaurante, cel mai cunoscut fiind cel al marelui magician chinez, Calafati, care a introdus, printre distracții, și jocurile de noroc. Dar nașterea Praterului, așa cum îl știu cei care au vizitat Viena, se poate spune că a avut loc odată cu inaugurarea roții mari, Riesenrad, în 1895, instalație proiectată și construită de Daniel Prater, care a dat și numele viitorului mare parc de distracții.

De vizitat:
Viena Internațională: UNO-City, Austria Center Vienna (IAKW-AG), IEA International Atomic Energy Agecy, Donaupark, Donauturm, Brigittenauer Brucke, Floridsdorfer Wasserpark, Katholische Kirche Donaufeld

 Salzburg
Austria_net (18 of 28)

Ca multe istorii ale altor orașe, și istoria orasului Salzburg are la origini rațiuni militare. Prins în mijlocul unui conflict între Henric al IV-lea și Papa Gregorius Sextus în privința controversei iscate de investitura lui Henric ca Împărat al Romei, arhiducele Gebhard von Helfenstein, care era de partea papei, speriat de amenințarea principilor germani din sud, decide să construiască trei fortificaţii în arhidioceza sa: Burg Hohenwerfen,  Friesach și  Hohensalzburg. Ultima, devine și baza orașului așezat pe râul Salzach.

salzburg-austria

Între secolele al XIII-lea și al XVII-lea se construiesc zidurile oraşului, dar imaginea barocă actuală datează din secolul al XVII-lea, când arhiepiscopii Wolf Dietrich von Raitenau, Markus Sittikus și Paris Lodron pun în aplicare concepția arhitecturală a lui Wolf Dietrich. Multe date sunt importante în istoria Salzburgului, dar cea mai populară este, evident, 27 ianuarie 1756, ziua în care, într-o casa de pe  Getreidegasse  se năștea Wolfgang Amadeus Mozart, considerat cel mai mare compozitor al Austriei și unul din cei mai prodigioşi și talentați creatori în domeniul muzicii clasice din lume. În registrul de nașteri a fost înregistrat cu numele de Johannes Wolfgangus Theophilus, tatăl său adăugând apoi Amadeus (în latina Iubitorul de Dumnezeu), din rațiuni religioase. Ca atare, Salzburg stă sub semnul lui Mozart: bomboane și prăjituri Mozart, fulare, șepci și insigne Mozart, magneți de frigider Mozart, căni, pahare și halbe Mozart, dar și cafenele și hoteluri Mozart.

SLZ11

Ceea ce se știe mai puțin este că în Salzburg există…două case Mozart. Prima, cea în care s-a născut. Cea de-a doua, mai cunoscută, este situata în orașul nou, pe malul drept al raului Salzach, o clădire cumpărată și amenajată pentru a servi preocupărilor muzicale ale tânărului compozitor și dotată cu sală de studiu, sală de dans și o mică sală de concerte. Aici se află astăzi, Muzeul Mozart.

Austria_net (19 of 28)

Catedrala din Salzburg este unul dintre simbolurile orașului. Situata în Domplatz, catedrala este o bijuterie renascentistă cu puternice influențe baroce. De-a lungul fascinantei sale istorii, catedrala pe care o admirăm astăzi a fost demolată, refăcută, extinsă și redecorată în repetate rânduri, iar despre începuturile sale avem mai curând legende decât date sigure. Se spune că pe locul unde se ridică astăzi Domul din Salzburg se găsea odinioară un altar sacru, folosit în ritualurile celtice și mai apoi romane. Primul Dom, o structură mult mai mică decât cea de astăzi, ar fi fost ridicat sub îndrumarea Sfântului Virgil, pe fundațiile turnate de Sfântul Rupert sau pe ruinele unui templu roman.

Trecut prin mai multe incendii, dintre care ultimul devastator, domul renaște la ordinele Arhiepiscopului Wolf Dietrich von Raitenau. Planurile au fost realizate de italianul Vincenzo Scamozzi, care a propus inițial o clădire în care încăpeau 16.000 de persoane, mai multe decât număra orașul la acea epoca. Un plan mult redus a fost aprobat, construcția începând în 1611. Un an mai târziu, din cauza conflictului cu Bavaria, lucrările încetau, fiind reluate abia în 1614, sub conducerea lui Santino Solari. În 1628 a fost inaugurat noul dom. Turnurile au fost gata însă abia în 1652, respectiv 1655.

SLZ08Un alt simbol al orașului este Getreidegasse, centrul comercial și „inima” orașului Salzburg, o stradă îngustă, cu ramificații nebănuite, plină de magazine de tot felul, cafenele, manufacturi de decorațiuni (în special fier forjat, o tradiție locală), dar și mici hoteluri, pensiuni și galerii de artă. Plimbarea pe  Getreidegasse este un slalom uriaș, o probă de schi alpin foarte populara în Austria.

De vizitat:
Salzburg: Salzburg Dom, Mozarts Geburtshaus, Mozart-Wohnhaus, Schloss Hellbrunn, Stiftskirche St. Peter, Schloss Mirabell

Grossglockner
Șoseaua alpină Grossglockner a fost construită între 1930 și 1935 și are 48 de kilometri pe care îi poți parcurge într-o oră, dacă ești șofer experimentat. Dar pe aici, nu doar autovehiculele pe patru roți se aventurează ci și cele pe două roți, adică motocicletele dar și bicicletele luate la pedale de adevărați cutezători, ținând cont de dificultatea traseului și diferența de nivel.

Înconjurat de munți, respirând aerul curat și tare, amuzându-te de modul în care lumea dă de mâncare la vestitele marmote și cu ochii pe caprele ibex care nu apar, nu-ți mai trebuie decât un petic de iarbă pe care să te așezi și să stai bucurându-te de ceea ce a putut face natura și e pe cale să distrugă omul…Încă mai este timp să evităm dezastrul ecologic care se profilează pe planeta noastră. Mergem la Innsbruck…

Innsbruck – orașul Olimpiadelor de iarnă
Austria_net (22 of 28)

După Viena, Graz, Linz și Salzburg, Innsbruck este al cincilea oraș al Austriei, având o populație de aproximativ 120.000 de locuitori și 165.000 cu tot cu periferiile.

Istoria orașului începe undeva în preistorie, atunci când ghețarii din regiune s-au topit lăsând oamenilor o vale vasta și extrem de roditoare. Romanii au sosit primii aici, dar strălucirea orașului și patina lui imperială a fost dată de Casa de Habsburg.

Numele orașului este o combinație între cuvintele Inn (râul care străbate orașul) și Brücke (pod, în limba germana), ca atare „Podul peste râul Inn”, care sună aparent banal, dar care a fost vreme de trei decenii oraș imperial și a primit spre găzduire două ediții ale Jocurilor Olimpice de iarna (1964 și 1976).

Între 1490-1519, Împăratul Maximilian I (1459-1519), a preluat controlul asupra întregului Tirol și, implicit, al Innsbruckului, care a devenit reședința sa preferată. Maximilian a instalat aici guvernul Austriei occidentale. La moartea sa, prin testament, trupul i-a a fost depus în mausoleul construit în interiorul bazilicei Hofkirche.

Orașul este dominat de fațadele gotice și baroce, multe datând din perioada 1500-1540. Străzile sunt acoperite de arcade, multe făcând legătura între clădirile de o parte și de alta, arhitectura fiind tipică Insbruckului.

INS_04

Ca un exemplu, Herzog-Friedrich-Straße te conduce din sudul orașului pana la „emblema”sa, clădirea denumită și Goldenes Dachl (Acoperișul de Aur) numai pe sub aceste bolți din piatră. Goldenes Dachl, reședință imperială, a fost construită de către Frederic al IV-lea, cu ocazia căsătoriei sale cu Bianca Maria Sforza de Milano. Maximilian, i-a adăugat o logie acoperita cu 2657 de țigle din cupru, suflate cu aur fin, pentru a marca centrul Europei din acele timpuri.

Există și o legendă care spune că acoperișul a fost construit de Frederic al IV-lea pentru a arăta lumii că sărăcia de care era bănuit nu reprezenta decât un zvon nefondat. Cu toate acestea, porecla i-a rămas Frederic fără bani.

MINOLTA DIGITAL CAMERA

Astăzi, Innsbruck este un important centru turistic, dar și stațiune a sporturilor de iarna și nu numai, pe lângă schi, sanie, bob sau snowboard aici putându-se practica și zborul cu parapanta dar și raftingul, în apele repezi ale râului Inn.

Kitzbühel
Kitzbühel este un oraș care a fost când bavarez, când tirolez, în funcție de valurile istoriei agitate și a războaielor din secolele al  XVIII-lea și al XIX-lea. Interesantă dar și amuzantă este însă istoria dezvoltării sale ca oraș al sporturilor de iarna. În 1893, Franz Reisch a pus un pariu cu prietenii că va coborî cu schiurile de pe vârful Kitzbüheler Horn, devenind astfel primul om care ar fi reușit această performanță. Dar, odată cu temerarul schior s-a pornit și o avalanșă uriașa, în mod…metaforic, tot mai mulți localnici și apoi turiști fiind atrași de acest nou mod de a folosi schiurile, care erau utilizate doar pentru a înainta mai ușor pe zăpadă.

KIZ 02

Astfel, dintr-o stațiune de relaxare și odihnă, Kitzbühel a devenit, mai ales după construcția căii ferate, una dintre cele mai căutate destinații pentru sporturile de iarnă. Pârtiile sunt operaționale aici din luna decembrie până în aprilie, datorită unei tehnologii avansate de pregătire și întreținere. Peste 125 de utilaje asigură zăpada pentru cei 170 de kilometri de pârtii, dintre care 50 sunt acoperiți cu zăpadă artificială, o pistă fiind dotată cu instalație de nocturnă. În plus, 60 de instalații de cablu asigură transportul turiștilor în zona Kitzbühel – Kirchberg – Kirchdorf, aflată la poalele masivului Wilder Kaiser.

De vizitat:
Kitzbuhel: Bergbahn Kitzbuhel, Skischule Kitzbuehel Rote Teufel (Schi, Snoeboard etc), Casino Kitzbuhel

Innsbruck: Schloss Ambras, Hofkirche, Dom St Jakob, Goldenes Dachl & Museum, Grassmayr Glockenmuseum

Gratz01Graz – platforma multiculturală a Austriei

Pe malul râului Mur, în împădurita regiune Stiria, se găsește cel de-al doilea mare oraș al Austriei și, se spune, unul dintre cele mai frumoase ale țării, Graz. În 1999, pentru amestecul armonios de clădiri, ridicate în diverse stiluri arhitectonice, de la gotic la contemporan, orașul a fost inclus în patrimoniul UNESCO.

Așezat la granița culturală dintre Europa Centrală și Balcani, Graz a absorbit mai toate influențele din vecinătate, transformându-se într-o adevărată platformă multiculturală citadină.

Gratz02Orașul a fost ridicat in secolul al XII-lea la poalele unul mic deal împădurit, denumit apoi Schlossberg, deoarece pe înălţimile sale a fost construită o fortăreață, operă a arhitectului italian Domenico dell’Allio. Deși părea vulnerabilă de afară, mica fortăreață a rezistat asediilor nenumărate, însuși Napoleon Bonaparte încercând să o cucerească, fără succes. După asaltul trupelor napoleoniene si victoria acestora, administrația orașului a plătit o sumă uriașă pentru ca turnul cu clopot, care era folosit pentru a vesti incendiile, precum și turnul cu ceas să nu fie distruse, Napoleon cerând demolarea fortăreței.

Arhitectura orașului Graz este astăzi punctul forte și principala atracție turistică a orașului. În secolul al XVI-lea o sumedenie de arhitecți și artiști italieni au fost angajați de către curtea imperială să lucreze „modelarea” orașelor imperiului. Cea mai cunoscută clădire în stil renascentist din Graz este Landhaus.

Gratz03În 1557, venit să ajute la construirea fortăreței orașului, arhitectul italian Domenico dell’Allio este angajat să ridice și o clădire cu curte în stil renascentist. Ansamblul este situat pe artera principală a orașului, Herrengasse și a fost mult timp sediul adunării provinciale, Caracterizată prin  este prin ferestrele bogat ornamentate, arcadele largi și curtea interioară cu trei etaje, Landhaus găzduiește în prezent sala de ședințe a Parlamentului de stat din landul Stiria și este „scena” celor mai importante manifestări care sunt organizate de către administrația orașului, inclusiv spectacole, concerte, proiecții de film etc.

Interiorul casei este mobilat în stil baroc, plafonul sălii principale fiind realizat în tehnica știucato de către Johann Angelo Formentini. Sunt reprezentate în basorelief animale heraldice, inclusiv vulturul austriac și pantera Stiria. Cele două statui ale Sf. Ecaterina și Sf. Barbara simbolizează restaurarea a catolicismului în Austria, în 1629.

Schloss Eggenberg este o altă atracție a orașului Linz, un complex princiar construit în stil baroc în secolul al XVII-lea, al cărui interior este dedicat astronomiei și mitologiei. Domkirche este un monument de arhitectură gotică lângă care se înalță Mausoleul lui Ferdinand al II-lea, o operă de arhitectură barocă.

Gratz04Arhitectura modernă este reprezentată de Kunsthaus, piesa de rezistență a manifestării „Graz – capitală a culturii europene – 2003. Este o clădire biomorfă proiectată de Peter Cook și Colin Fournier și care este cunoscută printre localnici sub denumirea de „Extraterestrul prietenos”.

Graz este cunoscut și pentru muzeele sale cu tematici diferite, de la folclor la arte vizuale, de la artă fotografică la criminologie și de la religie la literatură. Landersmuseum Joanneum este un vast muzeu de istorie naturală, ce trebuie să facă parte dintr-un program turistic al oricărui vizitator al orașului Graz.

De vizitat:
Graz: Stadtpfarrkirche, Mausoleul lui Ferdinand II, Landhaus, Landersmuseum Joanneum, Schloss Eggenberg, Domkirche

Linz04Nu știu alții cum procedează, dar dacă întrebi un localnic care ar fi primul lucru pe care trebuie să îl faci la Linz, îți răspunde pe deplin convins: așează-te pe terasa unei cafenele și comandă o felie de Linzer Torte, cea mai veche tartă din lume sau, ca să fim ceva mai preciși, cea mai veche rețetă scrisă de tartă, consemnată în anul 1653 într-un codex, descoperit în arhiva Abației Admont.

Dacă producerea acestei tarte pe scară largă în Europa se datorează lui Johan Konrad Voegel (1796-1883), tânărului austriac din Linz, Franz Holzlhuber, îi revin meritele pentru răspândirea acestei rețete in America, unde și astăzi această tartă cu dulceață de coacăze sau vișine se prepară în mai toate casele. Din Linzer Torte, un desert extrem de popular și în Ungaria, Germania, Elveţia, nu lipsesc nucile, alunele sau migdalele și nici tradiționalul grilaj din aluat cu care este acoperită.

Linz05Sigur, după felia de tartă ar trebui să ne arătăm mult mai interesați de ceea trebuie să vizităm la Linz pentru a ne completa colecția de informații despre Austria, o țară mică dar extrem de frumoasă. În primul rând trebuie să amintim că pe la Linz trece Dunărea înainte de a ajunge la Viena și că, aidoma capitalei Austriei, fluviul doar mângâie marginile orașului, refuzând parcă să îi străbată centrul, cum se întâmplă la Bratislava sau la Budapesta.

Linz este al treilea oraș, ca număr de locuitori, din Austria, după Viena și Graz și a fost, în 2009, Capitală Europeană a Culturii.

Linz02Orașul a fost fondat de către romani, care l-au botezat Lentia, cunoscut și sub denumirea de Lentos. Numele actual a fost adoptat in 788m an din care datează și primele mențiuni documentare. Datorită situării sale favorabile la răscrucea unor căi de comunicație, orașul de pe Dunăre a devenit, încă din secolul al X-lea, un important centru comercial. La început, a aparținut Bavariei Babenbergilor. În cele din urmă însă, Linz împreună cu Austria Superioară au intrat în posesia Casei de Habsburg, care și-a ridicat aici o reședință.

Compozitorul Wolfgang Amadeus Mozart a scris Simfonia a 36-a (1783) la Linz pentru un concert ce trebuia să aibă loc aici, lucrarea fiind astăzi cunoscută ca și Simfonia Linzului. Prima versiune a Simfoniei 1 în Do minor a lui Anton Bruckner este cunoscută ca și versiunea Linzului, compozitorul fiind organist la o bazilică din oraș.

Luna iulie este cea mai nimerită pentru a vizita Linz, aici având loc un festival în aer liber iar străzile umplându-se de clovni, acrobați și mimi.

Linz_ars-electronica-center-linzÎn luna septembrie ere loc un Festivalul Bruckner în Donaupark, în paralel cu o manifestare aparte, „Ars Electronica Festival”, organizat la Ars Electronica Center, o clădire futuristă din sticlă care reprezintă unul dintre punctele de atracție ale orașului, mai ales pe înserat, atunci când clădirea este luminată feeric din interior.

De vizitat:
Linz: Donaupark, Botanischer Garten, Ars Electronica Center, Mauthausen Memorial, Mariendom Linz, Ars Electronica Center, Ursulinenkirche, Schlossmuseum, Neues Musiktheater, Alter Dom, Lentos Kunstmuseum (Muzeul de Arta Moderna), Linzer Tiergarten (Zoo)

GhidEuropean©2014
Acest material este proprietatea ghideuropean.ro și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului.

GhidEuropean va recomanda: Austria
Acest material este proprietatea ghideuropean.ro și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *