Bucuresti – Dealul Mitropoliei

Dealul MitropolieiDaca centrul Bucurestiului era rezervat mosierilor si fetelor domnesti, sau calatorilor cu parale, suburbiile, sau cum erau numite atunci, mahalalele, erau niste simple asezari rurale cu ocupatii cel mai adesea patriarhale. Cea mai cunoscuta, dar si cea mai banoasa era cultura vitei de vie, podgoriile bucurestenilor de rand fiind de doua ori mai vaste decat livezile de fructe sau gradinile de zarzavat.

Cele mai intinse spatii cultivate cu vita de vie se gaseau la sud de raul Dambovita, actualul Deal al Patriarhiei, fiind cunoscut pana in secolul al XVII-lea sub denumirea de Dealul Viilor. Constructia unei noi patriarhii i-a schimbat destinatia si denumirea, dar Mitropolia nu a renuntat la propriile vii care inconjurau noile constructii sfinte de atunci. 

Dealul Mitropoliei03Pe Dealul Mitropoliei exista inca din secolul al XVII-lea un complex manastiresc si o vie plina de struguri. In 1698, accesul in curtea manastirii se facea prin clopotnita ridicata de Constantin Brancoveanu. In incinta erau trei cruci din piatra: una sculptata in memoria Mitropolitului Teodosie, alta in cinstea generalului Miloradovici, iar a treia in memoria tatalui lui Constantin Brancoveanu, asasinat in 1652 in rascoala regimentului domnesc al semenilor (soldati straini aflati in slujba domnitorului).

In centrul pietei Complexului Patriarhal se afla biserica purtand hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, la vest sunt fostele chilii, transformate in birouri, la sud-est se gaseste Palatul Patriarhal, la est Paraclisul, iar la nord Clopotnita.

Biserica a fost ridicata intre anii 1654-1658 de Constantin Serban Basarab Carnul si sotia acestuia Balasa, si sfintita de Mihnea al III-lea in 1658. Imediat dupa sfintire Mitropolia a fost transformata in Patriarhie. Biserica este o copie la scara ceva mai mica a bisericii de la Curtea de Arges, turlele fiind similare. Biserica adaposteste moastele Sfantului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), asezate intr-o racla din argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.

Dealul Mitropoliei02

 

Clopotnita Complexului Patriarhal a fost construita dupa ce se ridicasera zidurile care inconjoara incinta, astfel incat, in anul 1698, domnitorul Constantin Brancoveanu dispune construirea unei porti de intrare avand si functiunea de clopotnita. Sub aceasta clopotnita este impuscat la 8 iunie 1862 Barbu Catargiu, venit in Dealul Mitropoliei pentru a tine un discurs in sedinta Adunarii Deputatilor desfasurata in incinta Camerei Deputatilor din complexul de pe Dealul Mitropoliei.

Palatul Patriarhal a fost construit pe timpul domnitorului Constantin Serban Carnul cu scopul de a fi locuinta pentru staretul manastirii. Dupa 1668, cand Radu Leon numeste manastirea ca noul sediu al mitropoliei tarii, vechiul palat este refacut si i se aduc diverse adaugiri. Peretii palatului prezinta o serie de picturi in care sunt reprezentate cateva momente ale istoriei manastirii, dar si episoade din istoria Romaniei. Camerele sunt infrumusetate cu tablouri si sculpturi infaţişandu-i pe cativa din capii Patriarhiei Romane. In interiorul palatului sunt expuse in vitrine vesminte scumpe si obiecte bisericesti folosite in efectuarea serviciului religios.

Dealul Mitropoliei00Palatul Camerei Deputatilor a fost construit in stilul neoclasic, in 1907, dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul unde era Divanul Domnesc. In interiorul palatului sunt amplasate busturi, in bronz, marmura si picturi, ale marilor figuri politice din istoria Romaniei. Palatul contine si o biblioteca cu peste 11.000 texte ale unor dezbateri parlamentare, monitoare oficiale si peste 7.000 de carti.

Cladirea a fost sediul Camerei Deputatilor pana in anul 1997, an in care sediul camerei Parlamentului a fost mutat alaturi de Senatul Romaniei in Palatul Parlamentului. Incepand cu anul 1997 palatul se afla in administrarea Patriarhiei Romane.

Acest material este proprietatea ghideuropean.ro și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului.

GhidEuropean©2014

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.