Bucuresti– Universitatea Bucuresti

 

Universitatea Bucuresti, considerata atunci cea mai importanta cladire din Bucuresti a fost inaugurata cu mare fast sub inaltul patronaj al principelui Carol I de Hohenzolern si a sotiei sale, Elisabeta, in 1885.

Cu aceeași ocazie este inaugurată și a treia statuie amplasată aici, cea a lui Gheorghe Lazăr. Primele două fuseseră inaugurate la 8 noiembrie 1876 (Mihai Viteazul, chiar de Sfinții Mihai și Gavril) și în 1879, cea de-a doua statuie, reprezentându-l pe Ion Heliade-Rădulescu.

Spiru Haret, o altă personalitate a lumii academice, se alătură acestei pleiade jumătate de secol mai târziu. Alăturarea celor trei cărturari lui Mihai Viteazul s-a dorit un răspuns al lumii academice la zgomotul  armelor, sau cel puțin așa s-a explicat acest amestec eterogen de grupuri statuare.

 

Astăzi, aceste statui ies în evidență datorită reamenajării platoului care le găzduiește și a organizării unei parcări subterane dedesubt, dar calitatea planului urbanistic este cel puțin îndoielnică. S-a discutat prea mult în presă despre acest subiect pentru a deschide aici o altă paranteză.

În spatele Universității București se afla Grădina Rașca, locul unde nUniversitatea-Bucuresti_01u se ducea oricine. Plasată undeva pe locul în care se găsește aripa noua a Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, celebra grădină unde venea protipendada Capitalei, a fost deschisă în 1860 de cehul Ignatz Hrtska, nume complicat de pronunțat de către bucureșteni, care i-au spus, simplu, Rașca. Grădina a fost dărâmată, după ce a fost cumpărată de Ministerul Instrucțiunii Publice, pentru a se face loc construcției Universității.

1694
Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, (1688-1714) fondează la Bucureşti Academia Princiară de la Sf. Sava, la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, ilustru cărturar umanist cu studii la Padova. Învăţământul se face în limba greacă.
1776
Domnitorul Ţării Româneşti Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reformează programa studiilor la Academia Sf. Sava, unde, pe lângă limba latină, se predau acum cursuri de franceză şi italiană. Între 1776 – 1779 se construiesc noi localuri pentru Academie.
1818
Cărturarul transilvănean Gheorghe Lazăr creează Şcoala de la Sfântul Sava, cu predare în limba română.
1832
În urma reformei şcolare a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Naţional Sf. Sava sunt create cursuri superioare juridice şi ştiinţifice.
1850
Reforma învăţământului, ocazie cu care sunt dezvoltate cursurile superioare cu caracter juridic şi ştiinţific de la Colegiul Naţional Sf. Sava.
1854
Prima promoţie de jurişti.
1855
Carol Davila creează Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie.
1857
Se pune piatra fundamentală a Palatului Universităţii din Bucureşti.
1859
Se înfiinţează Facultatea de Drept.Universitatea-Bucuresti_04
1863
Sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere.
1864, iul. 4 / 16
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866) înfiinţează Universitatea din Bucureşti, care reuneşte într-un singur corp Facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere.
1869
Se creează Facultatea de Medicină prin transformarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie.
1884
Crearea Facultăţii de Teologie, care este pusă din 1890, sub autoritatea Universităţii din Bucureşti.
1898
Înfiinţarea Seminarului Pedagogic Universitar, care continuă activitatea Şcolii Normale Superioare ce a funcţionat între anii 1890-1898.
1906
Crearea Institutului Geologic.
1908
Crearea Observatorului Astronomic.
1913
Crearea Institutului Electrotehnic Universitar.
1914
Crearea Institutului de Studii şi Cercetări privitoare la Europa de Sud-Est.
1916 – 1918
Datorită ocupaţiei străine, Universitatea din Bucureşti este închisă.
1919
Înfiinţarea Institutului Social Român.
1921
Înfiinţarea Facultăţii de Medicină Veterinară, continuatoarea Şcolii Veterinare fondate în 1861.
Fondarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri.
1923
Crearea Facultăţii de Farmacie, care devine a şaptea facultate a Universităţii din Bucureşti.
1924
Crearea Institutului Medico-Legal Mina Minovici.
1934 – 1936
Construirea Palatului Facultăţii de Drept.
1941
Se creează Institutul de Statistică şi Actuariat.
1942
Promulgarea Legii învăţământului superior, cel mai modern act legislativ din acest domeniu.
1944
Crearea Institutului de Cercetări Geografice al României. Declanşarea procesului de epurare a corpului universitar după 23 august, caracterizat prin abuzuri şi represalii din partea noilor autorităţi aflate în orbita partidului comunist.
1948
Promulgarea Legii de Reformă a învăţământului, grefarea modelului sovietic de învăţământ superior. Amplă reorganizare a Universităţii din Bucureşti. Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de Universitate. Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.
1975
O serie de institute de cercetare sunt integrate Universităţii din Bucureşti.
1989, nov.

Acest material este proprietatea ghideuropean.ro și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului.

GhidEuropean©2014

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *