Bucuresti – Muzeul Theodor Pallady

Cum-necum, cateva dintre cele mai reprezentative cladiri ale Bucurestiului vechi sunt legate de negustorii armeni, care au descins la Bucuresti pentru a-si etala talentul comercial si, de ce nu, pentru a-si spori averile.

Daca despre Hanul lui Manuc se cunosc mai multe amanunte, fiind extrem de vizibil si situat in centru vechi al Capitalei, despre Casa Melik, ascunsa in Cartierul Armeneasc al Bucurestiului se stie doar ca gazduieste Muzeul Theodor Pallady.

Casa-Melik1

Casa Melik nu este doar o cladire interesanta ci chiar cel mai vechi imobil de locuit din Bucuresti. Valoarea imobilului este data, in primul rand, de forma ei originala, care pastreaza elemente din arhitectura taraneasca, caracterizata printr-o pivnita inalta si un cerdac inchis astazi cu geamuri. Imobilul a fost construit in 1750, iar proprietarul sau l-a vandut, in 1815, negustorului armean Chevorc Nazaretoglu si sotiei acestuia, Miriam. 

Agop Nazaretian, fiul lui Chevorc Nazaretoglu pune casa in zestrea fiicei sale, Ana la casatoria cu Icob Melik, un arhitect cu studii la Paris. Melik participa la revolutia din 1848 sustinand tabara pasoptistilor. Dupa inabusirea revolutiei, Melik este exilat la Paris, apoi ajunge in Turcia.

Casa-Melik2

Dupa 9 ani de surghiun, Melik se intoarce in Romania, gasindu-si casa in ruina. O va renova si va trai alaturi de sotia sa in casa, pana in 1913, cand o asa prin testament comunitatii armenesti din Romania, cu conditia ca imobilul sa fie transformat in azil pentru vaduvele sarace ale comunitatii din care facea parte. Azilul a functionata intre 1921 si 1947, fiind evacuat de comunisti si inchiriat, fiind aproape distrus. Casa a fost renovata in 1970, an in care a intrat in administrarea Muzeului de Arta al Romaniei, care a folosit-o ca depozit pentru operele de arta ce urmau sa fie restaurate. Din 1994, Casa Melik adaposteste Muzeul Theodor Pallady.

Casa-Melik5

In perioada revolutiei de la 1848, Casa Melik a servit ca drept sediu pentru capii revoltei, printre care C.A.Rosetti, Ion Bratianu sau Ion Heliade Radulescu. Iacob Melik era cunoscut ca facand parte din masonerie, in care a fost initiat in timpul studiilor de la Paris. Sotia sa, Ana Nazaretoglu era fiica unui alt celebru. Ana a fost una dintre muzele lui Mateiu Caragiale, inspirandu-l pe acesta pentru a a scrie cartea ʺCraii de curte vecheʺ. Alte istorii vorbesc despre amplele pivnite ale Casei Melik care ar fi comunicat cu alte casa ale unor fruntasi masoni, dar acestea nu au fost descoperite niciodata.

Acest material este proprietatea ghideuropean.ro și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului.

GhidEuropean©2014

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.