Casa Memoriala “Constantin Brâncuși” 

Apreciat de criticii din întreaga lume drept cel mai important sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobița, fiind cel mai mic dintre cei cinci copii ai Mariei și ai lui Nicolae Brâncuși. De la meșterii acestui sat, situat în partea de nord-vest a județului Gorj, pe drumul ce leagă orașul Târgu-Jiu de localitatea Tismana, și îndeosebi de la tatăl și bunicul său, a învățat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, prindea viață.

La vârsta de 11 ani, Brâncuși a fugit de la Hobița la Târgu-Jiu, apoi la Craiova, unde a urmat Școala de arte și meserii, pe care a absolvit-o în patru ani, în loc de cinci. A absolvit, apoi, Școala de Belle Arte din București, după care în 1904 s-a hotărât să plece pe jos la Paris, unde a lucrat un timp în atelierul renumitului Auguste Rodin, potrivit www.muzeugorj.ro.

În 1914 a avut prima expoziție personală la New York, urmată de cea mai prolifică etapă a creației sale. Brâncuși a murit la 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat la Paris. Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puține se mai află în țară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău și București), majoritatea acestora fiind răspândite în cele mai mari muzee și colecții din întreaga lume.


Casa de la Hobița, cu mobilierul autohton, cu pătulul, pivnița sau fântâna cu ciuturi, reconstituie mediul în care a trăit marele artist și care și-a pus amprenta pe creația sa, așa cum arată centrulbrancusi.ro. Din noiembrie 1971, casa a devenit secție a Muzeului Județean Gorj. Casa-muzeu este amplasată pe terenul unde s-a născut și a copilărit Constantin Brâncuși, însă nu este cea originală, aceasta aflându-se la circa 80 de metri distanță. Construită din lemn și chirpici, casa poartă amprenta stilului popular de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Are o prispă la intrare și trei încăperi.


Prima este odaia de locuit unde dormea, pe paturi de scânduri, Brâncuși, alături de părinții și frații săi, potrivit Agerpres. Aici se găsesc lada de zestre, dulapul cu motivul soarelui, soba cu care se încălzea camera, dar și culmea oltenească — o stinghie de lemn așezată deasupra patului, uneori și în dreptul sobei care folosea pentru uscarea hainelor.

A doua încăpere este bucătăria unde se află vatra pe care se făcea mâncarea, țestul, ceaunul, masa rotundă.

Cea de a treia încăpere este cămara unde erau păstrate alimentele. Aici pot fi admirate obiecte pentru prins pește sau putineiul pentru unt. De asemenea, aici se găsește un pârlău oltenesc în care se spălau rufele. Acesta nu era altceva decât un trunchi de copac scobit. În scobitură se puneau alternativ, până la umplere, straturi de paie, rufe umezite și cenușă, peste care se turna apă fierbinte. Astfel, rufele erau lăsate la înmuiat câteva ore, după care erau duse la râu, bătute cu maiul și limpezite.

În casa de la Hobița mai pot fi admirate o roată de car unelte vechi, obiecte de artizanat, mici obiecte prelucrate de Brâncuși pe când era mic, dar și fotografii, cărți sau scrisori trimise acasă de marele artist.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *