Castelul Purgly din Șofronea

 

Pe baza unor documente se crede că data construcției castelului Purgly din localitatea arădeană Șofronea ar fi în jurul anului 1789. Totuși, o primă mențiune documentară există abia peste un secol, în 1889, când clădirea apare într-un document ce menționează un schimb de moșii. Baronul Janos Purgly este cel care a transformat vechiul castel dându-i înfățișarea actuală. El a fost un gospodar bun și satul a prosperat pe vremea lui. La moartea sa, fiul său, Laszlo Purgly, a moștenit întreg domeniul. Fiica sa, Magdolna Purgly, s-a căsătorit cu Miklos Horthy la Arad în 1901. În 1949 Purgly a fost deportat la Târgu Jiu, revenind în Arad în anul 1951. Totusi, el nu se va întoarce la Sofronea, murind la subsolul casei parohiale a Bisericii Roșii din Arad, datorită inaniției. Castelul devine sediu GAS si apoi CAP, ruinându-se de-a lungul anilor. După 1989, clădirea este achiziționată de Daniel Negrea, președintele fundației Humanitas-Gura Popii, care o renovează și deschide un ștrand termal.

Şofronea, o comună cochetă aflată în imediata apropiere a Aradului, are aproape toate străzile pietruite. La marginea comunei se înalţă Castelul Purgly. În parcare sunt maşini cu numere de Arad, dar şi din judeţele vecine şi din alte ţări, Ungaria şi Germania. Oamenii au venit la băile din curtea castelului, construite exact ca pe vremea împăratului Diocleţian.

Localnicii povestesc despre Castelul Purgly că a fost o fermă-model în zonă: aproape 500 de hectare de teren agricol cultivat cu grâu, porumb etc., dar avea şi o vie impunătoare. Fiind un om gospodar, Janos Purgly a reuşit să transforme castelul într-o construcţie modernă, invidiată de baronii din zonă. De exemplu, corpul central este construit în stil eclectic, inspirat după castelul de la Hunedoara.

Janos Purgly Janos i-a donat fiului său, Laszlo Purgly, întreaga proprietate: 860 de iugăre cadastrale de teren, castelul, o fermă de animale, o plantaţie de pomi fructiferi şi una de viţă de vie. Ajuns proprietar, una dintre preocupările lui principale a fost finanţarea  Bisericii Evanghelice Lutherane (Biserica Roşie) din Arad. Însă nori negri s-au abătut asupra castelului, când în 1922, soţia baronului, Margit, s-a sinucis din cauza infidelităţii soţului ei. Acesta şi-a înmormântat soţia în curtea castelului şi s-a recăsătorit cu… sora soţiei sale. În 1949, el a fost deportat la Târgu Jiu, apoi a revenit în Arad în 1951 şi murit de inaniţie în subsolul casei parohiale care aparţinea de Biserica Roşie.

Localnicii din Şofronea, care l-au apreciat mult, au încercat să-i aducă mâncare, dar au fost opriţi de comunişti, iar baronul Purgly s-a stins exact în pivniţa ctitoriei sale. El a fost înmormântat alături de cea de-a doua soţie, în cimitirul vechi de la UTA, din Arad. În urma sa nu a rămas vreun moştenitor.

Castelul a ajuns sediu GAS, apoi al CAP „Avântul Şofronea”, în timpul căruia a fost lăsat în paragină. Angajaţii s-au mutat dintr-o cameră în alta, în funcţie de cum se degrada. Dacă s-au spart ţiglele, s-au spart geamurile, nimeni nu le-a mai înlocuit. Conducerea CAP era preocupată de obţinerea producţiilor record la hectar. După 1990, Castelul Purgly a ajuns o ruină.

Daniel Negrea, preşedintele Fundaţiei Humanitas-Gura Popii, a început demersurile pentru preluarea castelului şi a reuşit să convingă consilierii locali să-i concesioneze şi să-i vândă o parte a castelului şi a terenului aferent. Abia apoi a început renovarea. Totul a fost refăcut conform schiţelor originale. Deoarece acoperişul a fost compromis, lemnul a fost adus din Ucraina, pentru că la vremea aceea în România nu existau instalaţii de tratare corespunzătoare. Vitraliile au fost refăcute la Hunedoara, gardul de fier forjat a fost executat manual de către un bătrân fierar din Zimandu Nou.

Castelul Purgly din Șofronea@GhidEuropean.ro

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *