Comorile României: Întorsura Buzăului

CAP02-01-2

Întorsura Buzăului este un orășel cu circa 10.000 de locuitori, aflat la poalele Munților Ciucaș, la numai 42 de kilometri de Brașov, 51 de kilometri de Sfântu Gheorghe și aproximativ 100 de Buzău. Aici rareori se întâmplă ceva memorabil, dar în fiecare an micul oraș e propulsat în prim-planul edițiilor de știri de temperaturile extrem de scăzute.

În ”Mica Siberie”, cum i se mai spune, n-a fost iarnă în care temperaturile să nu coboare până spre minus 30 de grade Celsius. E destul de costisitor să trăiești în zonă, pentru că trebuie să faci foc în sobă din noiembrie și până aproape de Paște.

Mai în glumă, mai în serios, se spune că din cauza frigului până și Râul Buzău a făcut cale întoarsă, schimbându-și brusc cursul în această zonă. De aici s-ar trage și denumirea localității — Întorsura Buzăului.

Pentru a face cunoscută zona în țară și străinătate, autoritățile locale au lansat proiectul ”Țara Buzaielor”, care promovează nu doar Întorsura Buzăului, ci și alte localități învecinate, cum ar fi Vama Buzăului, Sita Buzăului, Barcani sau Nehoiu.

Primul pas în acest proiect a fost făcut deja — autoritățile au scos de sub tipar un album, un CD, hărți și pliante cu obiectivele turistice.

Iar turiștii au ce vedea. Masivul Ciucaș, lacul de la Siriu, cascadele de la Urlătoare, Lacul Vulturilor, Poarta vânturilor, Rezervația de zimbri de la Vama Buzăului, Tabla Buții, vechiul drum roman de pe vârful lui Crai — sunt doar câteva dintre obiectivele turistice.

Turiștii pot face rafting pe Râul Buzău, își pot găsi liniștea într-una dintre mănăstirile ori gospodăriile tradiționale din zonă, unde sunt învățați să cosească, să adune fânul, să încondeieze ouă, să mulgă vacile și să facă brânză la stână, să cioplească în lemn sau să facă un castron din lut.

Oameni gospodari, locuitorii din Întorsura Buzăului sunt bucuroși de oaspeți mai ales la sărbători. În fiecare an, în a doua zi de Paște, în satul Brădet de lângă Întorsura Buzăului, are loc Festivalul ouălor roșii care adună câțiva dintre cei mai iscusiți meșteri în arta încondeierii ouălor.

De la aceștia poți afla ce semnificație au culorile și desenele de pe ouă, dar și alte obiceiuri legate de Paște. Spre exemplu, se spune că în coșul cu bucate ce va fi sfințit în biserică e bine să pui hrean ca să fii iute tot anul, sare pentru purificarea fântânilor și usturoi pentru a apăra gospodăria de rele. Se mai spune că un cap de șarpe desenat pe ou aduce noroc, piciorul de găină semnifică fertilitatea, iar laleaua reprezintă bunătatea și dragostea. Dacă primești un ou roșu înseamnă că ești iubit, dacă primești unul albastru înseamnă că nu ești bine-venit.

Un alt obicei al locului, ce reunește întreaga comunitate, este festivalul ”Ciobănașul” de la Întorsura Buzăului. Prima ediție a avut loc în urmă cu aproape 40 de ani, iar localnicii și-au făcut o datorie de onoare din a păstra această tradiție și de a perpetua obiceiurile populare specifice zonei. Cum mulți dintre oamenii locului trăiesc din creșterea animalelor, de la acest festival niciodată nu lipsesc bucatele tradiționale — bulzul cu mămăligă și brânză, tochitura sau pastrama de oaie.

Traseele turistice din zonă sunt mai puțin bătătorite decât în alte părți din țară. Puțină lume știe că nu departe de Întorsura Buzăului, în munte, șerpuiește un drum străvechi construit pe vremea romanilor, care secole la rând a fost cea mai scurtă cale dinspre Occident spre gurile Dunării.

Vârful lui Crai sau Drumul mare de pe plai, cum îi zic oamenii locului, a fost și principalul punct de legătură dintre Muntenia și Ardeal, iar toate carele trase de boi, care transportau mărfuri peste munte, traversau acest vechi drum roman și treceau pe lângă cetatea Tabla Buții, unde se făcea vama. Numele trecătorii este atestat documentar din secolul al XIII-lea și se pare că vine de la ”tablele” ștanțate pe butoaiele cu vin și untdelemn care treceau frontiera.

Drumul și-a pierdut importanța economică după modernizarea Văii Prahovei, în urmă cu circa 250 de ani, dar pentru turiști reprezintă un traseu de neuitat ce poate fi parcurs pe jos, cu bicicletele sau cu mașinile de teren.

La numai câțiva kilometri de Întorsura Buzăului, la ieșirea din județul Covasna înspre Buzău, începe să se vadă ”coada” lacului de acumulare de la Siriu, un loc preferat de pescari, dar și de amatorii de sporturi nautice. Numele Siriu ar veni de la steaua Sirius. În zonă sunt popasuri și pensiuni turistice, cu oferte pentru toată lumea, chiar și pentru cei mai pretențioși turiști. Iar gazdele te ispitesc cu bucate alese — păstrăv în cetină de brad cu mămăligă și mujdei de usturoi, cartofi copți la cuptor, bulz, ciorbă acrită cu prune sau cu borș de putină, siropuri cu fructe de pădure fără conservanți, afinată de casă, dulceață, murături și multe alte bunătăți.

La hotarul cu Brașov, celălalt județ învecinat, se află Rezervația de zimbri de la Vama Buzăului, înființată în toamna anului 2008, când au fost aduși primii zimbri din străinătate. Este a patra de acest fel din țară și există datorită unui proiect de dezvoltare turistică susținut de Consiliul Județean Brașov, care prevede, printre altele, repopularea Munților Carpați cu această specie protejată.

Și tot lângă Vamă, la numai zece kilometri de Întorsura Buzăului, se află unul dintre cele mai fascinante monumente naturale din zonă — Urlătoarele, un șir de cascade formate din apele a șapte izvoare care vor ajunge în cele din urmă în Râul Buzău.

Locul merită văzut nu doar vara pe căldură, ci și atunci când plouă, iar culorile peisajului se schimbă în albastru. Dar mai ales iarna, atunci când cascadele încremenite se transformă în perdele de gheață și țurțuri uriași de patru-cinci metri și par o orgă de cristal desprinsă din decorul unei povești.

Între Întorsura Buzăului și Brașov, mai exact la Teliu, se află cel mai lung tunel feroviar din țară — măsoară aproape 4 kilometri și jumătate, iar autoritățile vor să cumpere un tren de epocă pentru a-l pune la dispoziția turiștilor.

Alții s-au gândit să organizeze un festival al frigului la Întorsura Buzăului, cu castele de zăpadă, concurs de sculpturi în gheață, de împletit șosete, fulare și mănuși din lână, bulgăreală și alte concursuri de sezon pentru turiștii care vor să retrăiască o iarnă adevărată. Cu sobe duduind de căldură, miros de lemn, vin fiert și mere coapte, cu sănii trase de cai, ger de crapă pietrele și alb cât vezi cu ochii.

Sursa: AGERPRES

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.