Explorand Bucurestiul: Gara Obor


bucuresti-2021

Explorand Bucurestiul: Gara Obor

Procesul de industrializare a Bucureştiului s-a datorat, in mare măsură, statutului sau de capitală a Principatelor Unite, obţinut de Bucureşti în 1859.

Primele semne ale acestui statut s-au materializat prin numărul mare de funcţionari şi de angajaţi în sectorul public, în 1911 aceştia reprezentând 35% din populaţia oraşului. Dezvoltarea statului român a dus la creşterea semnificativă a numărului de birocraţi, proces care se va accentua şi mai mult după 1918.

În 1930, 15% din toţi funcţionarii publici şi ofiţeri din România trăiau în Bucureşti. Existenţa unor familii numeroase cu venituri constante a făcut ca oraşul Bucureşti să se transforme într-un oraş de consum, nu într-unul de producţie.

Bucureştiul a fost o excelentă piaţă de desfacere pentru produsele de consum şi textile. Un rol esenţial în dezvoltarea oraşului l-a avut armata. Până în 1950, aproape toată zona de vest a oraşului s-a aflat în folosinţă armatei. Unele dintre primele fabrici din Bucureşti au fost făcute cu investiţii militare: Arsenalul Armatei din Dealul Spirii, Moara Militară etc. Un reper esenţial pentru dezvoltarea industriei bucureştene este perioada 1890-1910, când au fost legiferate politici economice care au stimulat producţia autohtonă, în defavoarea importurilor.

Căile Ferate Române au constituit un factor esenţial în procesul de industrializare. Influenţa acestora s-a făcut simţită pe trei paliere. În primul rând, CFR a avut contracte cu fabricile din Bucureşti (Malaxa, Lemaître, Vulcan) pentru extinderea infrastructurii. În al doilea rând, CFR a influenţat urbanistic oraşului, fiind cel mai mare proprietar de terenuri din Bucureşti la începutul secolului XX, prin construcţia Cartierului Giuleşti. În al treilea rând, CFR a stimulat dezvoltarea economică a oraşului prin faptul că a permis transportul ieftin al mărfurilor.

Bucureștiul a beneficiat de mai multe gări de călători, unele au fost desființate, altele și-au schimbat destinația inițială.

Gara_Obor0

Gara Obor a fost inaugurata pe 1 februarie 1903. Numele arhitectului e controversat: după unele surse ar fi Petre Antonescu, după alte surse Constantin Giogolea. Gara a fost poziţionată la periferia de atunci a orasului, atât pentru ca transportul feroviar sa nu provoace disconfort zonelor rezidenţiale, cat si din motive economice legate de achiziţia terenului. Un alt aspect important in alegerea amplasamentului a fost faptul ca in apropiere se ţinea oborul (târgul).

Arhitectura de factura neromânească cuprinde elemente specifice construcţiilor de la începutul secolului al XX-lea: portalul monumental, cu arcada masiva din piatra „cu ceas” si flancat de doua turnuri, parter si doua etaje cu acoperişuri înalte in patru ape. Peronul păstrează structura metalica originara, dar a fost vopsit de nenumărate ori. Anexele si instalaţiile aferente sunt într-o stare de degradare avansata, desi unele dintre ele sunt valoroase atât din punct de vedere tehnic, istoric si estetic (turnul de apa, pasarela metalica pietonala). Tâmplăria originala a fost înlocuită cu geamuri termopan, dar clădirea se afla inca într-o stare buna de conservare, chiar si in urma incendiului din 2007 care a distrus o parte din acoperiş.

Gara_Obor1

Gara Obor a fost martora unor evenimente istorice deosebite, dar ne rezumam la a aminti doar celebra retrocedare a unei parti din tezaurul romanesc dat spre paza Rusiei in Primul Război Mondial. La 16 iunie 1935, in Gara Obor din Bucureşti au sosit, din ordinul guvernului U.R.S.S., 17 vagoane de marfa, încărcate cu 1.443 de lăzi care conţineau: titluri de proprietate, valori, acţiuni, obligaţiuni, titluri de credit, garanţii bancare, gajuri, ipoteci etc. Singurele bancnote restituite Băncii Naţionale a României au fost cele româneşti, in valoare totala de 198.000 lei. Tot in acest transport ne-au mai fost remise si documente vechi, cărţi rare, planuri, hărţi, arhive, acte, manuscrise, obiecte bisericeşti, covoare, carpete, tablouri, picturi, schiţe, desene, colecţii de arta si bunuri aparţinând persoanelor particulare sau instituţiilor de stat.

Untitled-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In prezent, Gara Obor nu este foarte populata, insa are o frumuseţe aparte care te atrage. Au existat discuţii acum câţiva ani ca, din cauza numărului scăzut de trenuri care pornesc din aceasta gara, ea sa fie transformata într-un muzeu feroviar, insa proiectul a fost abandonat.

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *