În Țara Almăjului, județul Caraș-Severin, mai exact, în Cheile Rudăriei, se află cea mai întinsă rezervație mulinologică din Europa, care se întinde pe o lungime de trei kilometri.

Râul pe care se află morile are o apă domoală, ceea ce face de necrezut că ar putea pune în mișcare o roată. Cu toate acestea, țăranii din Rudăria (astăzi localitatea poartă numele de Eftimie Murgu) au cioplit în stânca dură, au dirijat apa, au construit baraje și au creat mici lacuri de acumulare, pentru ca, în final, să ridice morile cu ciutură.

Au ridicat morile cu ciutură, adică o roată orizontală cu 12 cupe radiale și ax vertical, pe ambele maluri ale râului. Astfel, au apărut, în timp, respectiv, în 1874, 51 de mori, din care, în prezent, mai sunt 22. Ciutura este pusă în mișcare prin căderea liberă a apei, care acționează roata. Lagărul care susține roata a rămas tot din cremene alb și este cea mai sigură soluție, pentru că aici rulmenții nu pot rezista. Roata angrenează la rândul ei un ax, ce transmite mișcarea pietrei de moară de sus. Astfel, boabele de grâu sau de porumb sunt măcinate prin frecarea celor două pietre’, explică Gheorghe Popovici.

Toți cei care au gustat pâinea făcută din făina măcinată aici spun că are un gust unic. O dată pe lună, sătenii efectuează întreținerea morilor, pentru că, afirmă ei, dacă pietrele sunt bune, și făina este gustoasă.

Înainte, aceste mori erau denumite și ‘morile iubirilor împlinite’, pentru că aici era locul de întâlnire dintre flăcăi și fete. În ziua de astăzi, la mori se întâlnesc sătenii, unde dezbat ceea ce s-a mai întâmplat în ultima vreme prin sat, unde se împărtășesc necazuri sau bucurii ori chiar se ‘analizează’ politica actuală.

La început moara era proprietatea a până la 16-20 de familii care au contribuit la construirea ei. Pe baza unei întelegeri nescrise, fiecare familie are dreptul la un anumit timp de măcinat. Acest “rând la moară” se poate vinde sau se poate moșteni. O dată pe lună, o zi este rezervată întreținerii morii, aici fiecare familie cu rând își trimite un membru din familie, altfel riscând să-și piardă rândul. Morile poartă numele constructorului, numele locului unde este amplasată sau numele unei “familii șef”. Astfel întalnim nume ca: Moara cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndaratnica dintre Ruari și Îndaratnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Laiata, Moara din Țarina, Podu Ilochii, etc.

Potrivit legendei, la Moara Îndărătnica, de exemplu, trebuie să-ți petreci o noapte împreună cu perechea ta, în timp ce moara merge în gol. Dimineața, te vei trezi întinerit, deoarece piatra morii macină în sens invers, adică, macină timpul îndărăt.

Complexul mulinologic de la Rudăria a fost restaurat în 2001, cu ajutorul Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ‘Astra’ din Sibiu. Din păcate, la jumătatea lunii septembrie 2014, din cauza precipitațiilor abundente și formării unei viituri, toate cele 22 de mori au fost afectate și nu au mai funcționat. Două mori au fost răsturnate și una a trebuit refăcută în totalitate, iar barajele ridicate în fața fiecărei mori, la patru metri înălțime, au fost rupte.

Lucrarile au fost continuate de o firmă specializată, contractată de Compania Națională de Investiții, care asigură și finanțarea pentru refacerea celui mai important complex mulinologic din sud-estul Europei. Prima suma de bani pentru reconstrucția morilor de apă, alocați prin Compania Națională de Investiții, se ridică la 170 de milioane lei.