Explorand Bucurestiul: Parcul Operei sau Parcul Venus?

Parcul Operei sau Parcul Venus?

 VENUS

Poate mulți dintre noi ne-am mirat de ce Parcul Operei se numește acum Parcul Venus?

Din motive de ordin economic, strategic sau pur şi simplu din diverse capricii, arene legendare, pe care s-au scris începuturile istoriei fotbalului românesc, au fost scoase din uz şi au rămas doar în amintire, între paginile unor albume foto.

Buldozerele comunismului au fost cele sub şenilele cărora s-au transformat în cenuşă majoritatea arenelor, însă nu anii construcţiei socialiste au fost cei care au dat tonul ştergerii unei părţi simbolice a istoriei.

zoom3-1

 

Însuşi regele Carol al II-lea a fost cel care a dispus demolarea primului stadion cu nocturnă din România, Romcomit. Se întâmpla în 1934, an în care echipa care îl deţinea în proprietate, legendara Juventus Bucureşti, promova în prima divizie. Arena fusese inaugurată în 1923, iar pe 13 septembrie 1925, CFR Bucureşti şi Ujpest Budapesta disputau aici primul meci în nocturnă din România. Este adevărat, instalaţia era una rudimentară, cu mai multe becuri agăţate pe fire întinse deasupra terenului la o înălţime de 10 metri. Raţiunile care au determinat luarea deciziei de demolare au fost de ordin social, în locul stadionului fiind construit complexul studenţesc care se găseşte astăzi lângă Facultatea de Drept.

15-venus-19351

În 1953, cădea sub cupa escavatoarelor un alt stadion cu referinţe simbolice. Arena Venus, amplasată în spaţiul dintre Splaiul Dâmboviţei şi Podul Eroilor, „murea” la vârsta de 22 de ani. Şi acest stadion avea nocturnă, însă pe stâlpi. La cutremurul din 1940 unul dintre stâlpii nocturnei s-a prăbuşit, iar la viscolul din iarna aceluiaşi an, a fost deteriorat acoperişul iar tribuna de lemn a căzut dar a fost reparată ulterior. Venus, cea mai titrată echipă de fotbal din perioada interbelică, cu opt titluri de campioană, rămânea însă fără stadion, ca urmare a includerii zonei într-o arie militară, astfel că majoritatea clădirilor deja existente au fost demolate. Stadionul Venus rămâne în istorie ca primul pe care s-a desfăşurat un cuplaj (22 septembrie 1935), cu ocazia partidelor Unirea Tricolor – AMEFA şi CFR Bucureşti – Crişana Oradea. Pe acel loc se găseşte acum un parc destul de neîngrijt.

venus1

Arena Venus, amplasată în spaţiul dintre Splaiul Dâmboviţei şi Podul Eroilor, care se numea chiar Podul Venus, își deschide porțile în anul 1931. Ea ajunge să vadă lumina zilei prin eforturile unuia dintre cei mai longevivi presedinți de club din acea vreme: avocatul Alexandru Elădescu care își vinde o parte din pădurea personală pentru a avea banii necesari amenajării arenei. Reprezentanta protipendadei bucureștene din acele timpuri, Venus a fost cea mai titrată echipă din capitala României caștigând opt titluri de campioană, între 1920 şi 1940.

Fiind dedicată doar fotbalului, arena găzduiește și primul cuplaj din divizia A, dintre Unirea Tricolor – AMEFA şi CFR Bucureşti – Crişana Oradea (22 septembrie 1935). Arena era din construită din lemn, cu stâlpi de susținere din beton armat, avea instalație de nocturnă și aproximativ 15.000 de locuri.

Între anii 1937 și 1939 s-au desfășurat pe Arena Venus majoritatea meciurilor echipelor românești din Cupa Europei Centrale, însă pe zgura, nu pe gazon, dar și cinci finale ale Cupei. Pe 24 august 1947, ASA Bucureşti, viitoarea Steaua, a disputat aici primul meci din istorie, 0-0 cu Dermata Cluj, în debutul ediţiei de campionat 1947 – 1948.

Cum orice început are și un sfârșit, arena îl înregistrează pe al său , ca urmare a includerii zonei într-o arie militară, majoritatea clădirilor fiind demolate, inclusiv stadionul Venus. Cu toate acestea fundațiile pilonilor fostei instalații de nocturnă încă se mai găsesc în parcul din vecinatatea Operei. Care și-a schimbat și denumirea, în Parcul Venus.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *