Peștera Meziad

Cu statut de arie naturală protejată și de monument al naturii și având o suprafață de 0,10 ha, Peștera Meziad este una dintre cele mai importante atracții turistice din Munții Apuseni, potrivit pestera-meziad.ro., citat de Agerpres. Peștera Meziad este, totodată, parte componentă a sitului de importanță comunitară Natura 2000 Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului.

phoca_thumb_l_meziad-05

Situată în județul Bihor în regiunea sud-estică a Munților Pădurea Craiului și zona de vest a Munților Apuseni, Peștera Meziad se deschide la o altitudine de 435 m în versantul drept al Văii Peșterii, la 3,7 km amonte de confluența acesteia cu Valea Meziadului care, la rândul său, este afluent al Văii Roșia (bazinul Crișului Negru).

Portalul de dimensiuni impresionante — 16 m înălțime și 10 m lățime—, interiorul cu săli uriașe, coloniile mari de lilieci și formațiunile deosebit de frumoase — stalactite, stalagmite, coloane, draperii, reprezintă caracteristicile unice ale acestei formațiuni carstice.

phoca_thumb_l_meziad-16

Peștera are o dezvoltare de 6.292 m din care 1.038 m sunt amenajați pentru turiști, restul fiind considerat parte a rezervației naturale și este accesibil numai pentru speologi, se arată pe travelguideromania.com. Peștera este dezvoltată pe două nivele de carstificare. Un nivel inferior, care însumează 1.542 m lungime, caracterizat prin spații neobișnuit de ample, ce măsoară frecvent între 20-30 m lățime și 15-20 m înălțime. Nivelul superior are o lungime totală de 3.208 m. Cele două nivele se suprapun în regiunea ce formează un pod natural, înălțimea totală a cavernamentului atingând 35 m, potrivit pestera-meziad.ro.

phoca_thumb_l_meziad-14

Traseul turistic amenajat trece prin săli impresionante precum: Sala Mare, Galeria Tulnicului, Gâtul Dracului (podul natural), Galeria Turnurilor, Sala Piramidei.

Primul care a semnalizat existența acestei peșteri în literatura de specialitate a fost geograful austriac Adolf Schmidl (1863), care a publicat și un crochiu al cavității, însumând l.150 m. Peștera a fost explorată în perioada 1921-1926, celebrul savant Emil Racoviță și colaboratorii săi de la Institutul de speologie efectuând mai ales cercetări biospeologice.

phoca_thumb_l_meziad-10

Geologul clujean Erno Balogh a inițiat, în 1932, lucrări de topometrie, în urma cărora lungimea peșterii a ajuns la 3.464 m. În intervalul 1968-1972, Peștera Meziad a făcut obiectul unor ridicări topografice de precizie, efectuate de o echipă a Sectorului Cluj-Napoca al Institutului de speologie ”E. Racoviță”, formată din specialiștii Teodor Rusu, Gheorghe Racoviță și Valentin Crăciun, ridicări care au stabilit lungimea rețelei subterane la 4.750 m, plasând Peștera Meziad, în acel moment, pe locul 9 în ierarhia peșterilor din țara noastră. În 1992 se ajunge la lungimea de 6.292 m, considerată de specialiști ca fiind cea finală.

phoca_thumb_l_meziad-08

În urma numeroaselor cercetări științifice, în peșteră s-au găsit urme din paleolitic și neolitic, fiind o peșteră locuită de Homo sapiens și de animale ca Ursus spelaeus (ursul de cavernă). Peștera oferă condiții prielnice pentru hibernarea coloniilor mari de lilieci protejați la nivel național și internațional, cea mai cunoscută fiind specia Miniopterus schreibersii, care se găsește în zona denumită Sala Liliecilor. Totodată, peștera adăpostește organisme microscopice endemice.

În perioada 2012-2013, formațiunea carstică a făcut obiectul unui proiect complex de amenajare și punere în valoare, numit ”Peștera Meziad, o peșteră pentru natură și oameni”, proiect finanțat în cadrul programului “Green Entrepreneurship” de către “Romanian American Foundation” și Fundația pentru Parteneriat.

Alături de Peștera cu Cristale din mina Farcu, Peștera Meziad face parte din rețeaua internațională ISCA — peșteri amenajate cu pasarele și sistem de iluminat, oferind turiștilor, adulți sau copii, experiențe deosebite, în condiții de maximă siguranță, potrivit facebook.com/PesteraMeziad.

phoca_thumb_l_meziad-07

Peștera Meziad este deschisă vizitatorilor în fiecare zi a săptămânii, între orele 10.00 — 17.00 (ultima intrare este la ora 17.00). În perioada decembrie — februarie, vizitele se fac doar în urma unei programări, în intervalul orar 10.00—17.00. Costul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru un adult și 7 lei pentru un elev, se arată pe pagina Facebook dedicată acestei peșteri.

Accesul spre Peștera Meziad se face urmând traseul auto Oradea — Beiuș — Remetea — localitatea Meziad (din centrul localității se virează stânga, urmărind indicatoarele) — Peștera Meziad. La peșteră se poate ajunge și prin două trasee turistice, ambele marcate cu triunghi albastru. Primul traseu (9 km) pornește de la motelul ”Leșu” din Valea Iadului și ajunge la peșteră pe la izvoarele Văii Peșterii. Cel de-al doilea (22,5 km), pleacă de la stațiunea Stâna de Vale și, având ca punct culminant Piatra Tisei (l.057 m), coboară la Cabana Meziad, potrivit site-ului pestera-meziad.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *