Islanda

Islanda_mici_siteGE (5 of 10)

Numele oficial: Lydhveldidh Island
Forma scurtă: Island
Forma internaţională: Republic of Iceland
Forma internaţionala scurtă: Iceland
Codul de tara ISO: is
Ora oficială: UTC +0h
Ora de vară: (DST) Martie – Octombrie (UTC +2)
Prefixul telefonic de țară: +354
Capitala: Reykjavik (112.000 locuitori)
Alte oraşe: Kopavogur (24.950 locuitori), Hafnarfjordur (20.675), Akureyri (15.840)
Forma de guvernământ: semi-prezidențială, parlamentară
Localizare: Insulă vulcanică în Nordul Oceanului Atlantic la est de Groenlanda și imediat la sud de Cercul Arctic
Suprafaţa: 103.000 km²
Relief: accidentat
Climat: temperat; moderat de curentul Atlanticului de Nord; ierni blânde, cu vânt; veri umede, reci.

Islanda_mici_siteGE (3 of 10)

Oraşe si monumente de vizitat:
– Reykjavík

Natura:
– Parcul național „Thingvellir”
– Insula vulcanică Surtsey
– Gheizere, cascade, ghețari, lacuri, fiorduri, munți, vulcani;
– Pârtii de schi alpin și schi fond, concursuri de sănii, pescuit;
– Aurora boreală, nopți albe;
– Pinguini, vulpi polare, cașaloți, morse, balene.

Temperaturi (medie si/noapte, in °C):
Reykjavík : ianuarie 2/-3, aprilie 6/0, iulie 14/8, octombrie 7/4;Festivaluri/Tradiţii:

Tradiții și festivaluri
– Februarie: Festivalul luminii și festivalul gastronomic de la Reykjavík;
– Iunie: Sjómannadagurinn (Ziua Marinei);
– 20 août: Noaptea culturii, la Reykjavík;
– Septembrie: Sărbătoarea tunderii oilor.

Alegerea momentului potrivit:
Grație curentului atlantic Gulf Stream, care îi mângâie coastele de vest și de sud, Islanda nu are o climă extremă, așa cum poate, mulți turiști au impresia. În schimb, datorită ciocnirii dintre influențele climatice polare cu cele oceanice, cerul își schimbă des culoare, iar vântu bate extrem de puternic. Perioana favorabilă pentru turism este de la jumătatea lui iunie până la jumătatea lui septembrie, cu excepția observării aurorei boreale, vizibilă doar în lunile iunie-iulie.

Prezentare:
Situată între Oceanul Atlantic și Oceanul Arctic, insula Islanda se învecinează cu Marea Groenlandei la Nord, Marea Norvegiei la Est, strâmtoarea Danemarcei la Nord-Vest și Oceanul Atlantic la Sud-Vest. Aproximativ 10.000 kmp din suprafața totală a insulei sunt acoperiți de ghețari, iar cel mai înalt punct al Islandei este reprezentat de vârful Hvannadalshnjúkur (2.119 m). Aproape 80% din suprafața terestră este formată din lacuri glaciare și deșerturi de lavă, provenită de la vulcani activi, gheizere și izvoare termale.

Cei mai activi vulcani de pe insulă sunt: Eyjafjallajokull, care a erupt masiv în 2011, urmat de Grimsvotn, Hekla, ce a erupt de 20 de ori din anul 874 încoace, și Askja. În trecut, exploziile lor de lavă și cenușă au avut impact pe termen lung.

Islanda_mici_siteGE (10 of 10)

Litoralul prezintă numeroase fiorduri și, în toată țara, există suprafețe întinse acoperite de zăpadă și ghețari. Aici se află cel mai mare ghețar din lume, Vatnajokull. Blocul de gheață ocupă 8% din teritoriul Islandei și are 2.000 de metri înălțime. Aproximativ 200 de gheizere împânzesc pământul care fumegă permanent. Apa lor fierbinte, care deseori atinge 90 de grade Celsius, reprezintă una dintre puținele bogății naturale ale țării. Captată și trimisă prin conducte special amenajate, ea se răcește cu doar trei grade Celsius la 100 de kilometri.

Islanda are o climă temperat rece, moderată de curenții calzi din Atlanticul de Nord. Verile sunt reci, cu perioade scurte de vreme frumoasă, iar sezonul umed durează din octombrie până în ianuarie.

Vom Gaulverjabæjarvegur nach Selfoss. Links der Ingólfsfjall. 3. 12. 2009.16:30 63 49 39 N, 20 54 36 W

Capitala este Reykjavik, iar principalele orașe sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Capitala cea mai nordică din lume, înconjurată de fiorduri plutitoare, este un amestec de tradițional și elemente scandinave. Temperaturile medii în Reykjavik sunt cuprinse între minus 2 și plus 2 grade Celsius în luna ianuarie și între 9 și 14 de grade Celsius, în luna iulie.

Islanda_mici_siteGE (6 of 10)

Construcția sub formă de dom, Perlan, plasată pe dealul Öskjuhlíd, acoperă bazinele cu apă fierbinte, refăcute în 1991. Apa islandeză este una dintre cele mai curate din lume, 80% din energia țării fiind generată de căldura naturală a izvoarelor fierbinți, a gheizerelor și vulcanilor.

Cultura
Cultura islandeză își are rădăcinile în tradițiile germanice nordice. Literatura islandeză este bine cunoscută, în special operele literare denumite saga și edda, scrise în Evul Mediu. Cele mai celebre opere literare clasice islandeze sunt cele din Saga Islandezilor, opere epice în proză a căror acțiune este plasată în epoca colonizării Islandei.

O traducere a Bibliei a fost publicată în secolul al XVI-lea. Compoziții importante din secolele al XV-lea — al XIX-lea sunt verse religioase, cele mai cunoscute fiind Imnurile Patimilor de Hallgrimur Pétursson, și rímur, poeme epice în versuri. Cu originea în secolul al XIV-lea, rímur au fost populare în secolul al XIX-lea, când dezvoltarea noilor specii literare a fost provocată de influentul scriitor naționalist-romantic Jonas Hallgrimsson. În vremurile recente, Islanda a produs mulți scriitori mari, dintre care cel mai cunoscut este Halldór Laxness, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1955 (singurul islandez care a primit un premiu Nobel).

Jólasveinar

Muzeul de Artă Vie, Muzeul Municipal de Artă Reykjavik, Muzeul de Artă Reykjavik și Galeriile Naționale ale Islandei sunt instituțiile mari, de tradiție, care organizează spectacole și festivaluri.

Muzica islandeză este legată de muzica nordică și cuprinde tradiții folk și populare, cele mai reprezentative fiind grupul de muzică medievală Voces Thules, formațiile de rock alternativ și indie The Sugarcubes și Of Monsters and Men, formația de jazz fusion Mezzoforte, muzicienele Björk și Emilíana Torrini, formația de post-rock Sigur Rós.

Principalul festival muzical este Iceland Airwaves, eveniment anual al scenei muzicale islandeze, în care formațiile locale și străine cântă în cluburile din Reykjavik timp de o săptămână.

Capitala, Reykjavik, a fost desemnată de UNESCO drept capitala literaturii, alături de alte patru orașe precum Edinburgh, Melbourne, Iowa și Dublin, potrivit iceland.is.

Printre simbolurile orașului se află Althingi, primul Parlament al Islandei înființat la Thingvellir, în anul 930, mutat la Reykjavik, în 1881, într-o clădire de bazalt, Galeria Națională de Artă a Islandei, Muzeul de Fotografie Reykjavik, singurul muzeu independent de fotografie, Radhus, primăria impunătoare care merită vizitată pentru harta uriașă, în relief, a Islandei, Biserica Hallgrímur, Muzeul Sigurjon Olafsson ș.a.

Hallgrímskirkja

Clădirea care domină orașul cu înălțimea ei de 73 de metri este Hallgrimskirkja (Biserica Hallgrímur), o biserică luterană faimoasă pentru arhitectura sa, fiind a șasea clădire ca înălțime din Islanda, potrivit www.icelandtravel.is. Lucrările au început în 1946 și au durat 40 de ani. Turnul a fost renovat în 2009. Numită după poetul islandez Hallgrimur Petursson (secolul al XVII-lea), biserica are o acustică deosebită și împreună cu orga construită de Johannes Klais (are o înălțime de 15 metri și cântărește 25 de tone), reprezintă locul ideal pentru un concert de muzică clasică.

În fața celei mai mari biserici din Islanda, se află statuia vikingului Leifur Eiriksson, primul european care a pus piciorul pe continentul nord-american, în anul 1000, descoperind America mai devreme cu 500 de ani decât Columb. Impresionanta statuie a fost un dar din partea SUA, pentru a marca, în 1930, împlinirea unui mileniu de la fondarea Parlamentului islandez Althingi.

Observatorul Perlan, cu domurile sale de sticlă argintie, a fost construit în 1988 pe dealul Öskjuhlíd. Construcție multifuncțională, aceasta servește drept observator, restaurant, centru de conferințe și atracție turistică.

Observatorul Perlan

La Muzeul Național din Reykjavik, copiii ”interacționează” cu vikingii, fiind create mici scenete demonstrative despre cum luptau sau petreceau aceștia. Actorii îi poartă din trecut până în prezent, punctând foarte bine momentele de dezvoltare ale Islandei.

Piața Austurvollur, din centrul orașului Reykjavik, este cunoscută din 1930 drept loc pentru adunările publice. Vremea însorită din zilele de vară umple mica piață, dar și cafenelele din jurul său. În luna decembrie, un pom de Crăciun dăruit de vecinii din Oslo este împodobit în piață. Tot aici se află și o statuie a lui Jon Sigurdsson, considerat liderul mișcării de independență din Islanda.

Alte simboluri ale orașului sunt portul, micul lac Tjörn, unde lumea se adună să hrănească rațele și să admire arhitectura de modă veche a caselor dimprejur, Radhus, primăria impunătoare care merită vizitată pentru harta uriașă, în relief, a Islandei.

Blue_Lagoon_Geothermal_Hot_Spring_Iceland

Laguna Albastră, situată în zona aeroportului Keflavik, are o apă termală caldă (37-39 grade Celsius) și este bogată în minerale și vindecă unele boli de piele. Laguna s-a format în urma unei intense activități vulcanice, iar apa caldă nu este folosită doar pentru spa și proceduri medicale, ci și pentru producția de electricitate. Combinația dintre substanțele minerale din apele termale bogate în sulf și siliciu și cele ale rocilor vulcanice a produs un amestec asemănător unui lapte de culoare bleu și niște nămoluri albe cu proprietăți terapeutice, benefice pentru bolile de piele, dar și relaxante.

Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvitá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălțimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.

În fiecare an, mii de turiști vizitează Parcul Național Thingvellir din partea sud-estică a Islandei. Parcul include lacul Thingvallavatn, care este cel mai mare lac natural din țară. Thingvellir a fost declarat parc național din anul 1930 și din 2004 face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

În centrul țării există o uriașă zonă pustie numită Oaerfi, nelocuită și fără drumuri, unde se poate ajunge doar cu bicicleta.

Vatnajökull

Cel mai vizitat ghețar este Vatnajökull, cu o vechime de o mie de ani și mare cât toți ghețarii din Europa la un loc. Are 8 mii de km pătrați și mai mult de 3.300 de kilometri cubi de gheață și pe alocuri 1000 de metri grosime, iar în interior s-au creat peșteri și galerii. În jurul ghețarului s-a creat în 2008 cel mai mare parc din Europa, Parcul Național Skaftafell, cu munți împăduriți de mesteceni, scoruși de munte și sălcii, canioane și văi. În extremitatea sudică a ghețarului este Laguna Glaciară Jökulsárlón, formată la începutul anilor 1920, pe apele căreia se poate face o plimbare printre iceberg-urile albastre desprinse din grandiosul Vatnajökull. În acest decor au fost filmate secvențe din filme celebre: ”Die Another Day”, ”Tomb Raider”, ”A View to a Kill”.

Natura:
Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvítá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălțimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.

strokkur (1)

În perioada dintre septembrie și aprilie are loc spectacolul luminilor Nordului. Aurora boreală reprezintă un fenomen extraordinar și absolut incomparabil. Luminile sunt un fenomen natural, variind întotdeauna ca formă, umbră și culoare.

În Islanda se află două cascade faimoase — Skogafoss, localizată în partea sudică a țării, are o lățime de 25 de metri, iar apa cade de la o înălțime de 60 de metri, și Gullfoss, o cascadă în două trepte, situată în partea sud-vestică a Islandei.

Islanda are o climă oceanică temperată, cu temperaturi ce nu ating valori extreme nici vara, dar nici iarna, cu toate că țara se află destul de aproape de Cercul Polar de Nord. Curentul Golfului ce curge de-a lungul coastelor vestice și sudice acționează ca un moderator al climei țării, păstrând condiții plăcute în mare parte a anului.

Jokulsarlon-Aurora-Iceland

Din mai până în iunie se poate vedea fenomenul natural cunoscut sub numele Soarele de la Miezul Nopții, un eveniment natural pentru care sunt renumite țările nordice ale Europei.

Iernile în Islanda încep cu luna noiembrie și țin până în aprilie. În regiunile sudice și vestice, nopțile sunt glaciale și există posibilitatea apariției furtunilor de iarnă. Februarie este cea mai friguroasă lună în Islanda.

Reykjavik, în partea de sud-vest a Islandei, oferă o climă schimbătoare. Temperaturile din timpul verii sunt mai mari în iulie și august, când media maximă este în jur de 14 grade Celsius și minima de aproximativ 9 grade. Iernile sunt reci, mai ales în decembrie și ianuarie, potrivit site-ului www.globi.ro.

Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.

800px-Cow_in_Iceland

Din fauna Islandei fac parte oaia și vaca islandeză, găinile, caprele, caii, ciobănescul islandez, toate rase de animale domestice importate de europeni. Între animalele sălbatice se numără vulpea polară, nurca, șoareci, șobolani, iepuri și reni. Urșii polari vizitează ocazional insula, călătorind pe iceberguri din Groenlanda.

De asemenea, există mamiferele marine în apele din jurul insulei: foca obișnuită și cea cenușie. În apele oceanului din jurul Islandei trăiesc numeroase specii de pești. Păsările, mai ales cele marine, sunt o parte importantă a ecosistemului islandez. Papagalii de mare, lupii de mare și pescărușii cu trei degete) își fac cuiburi pe stâncile litoralului.

Gastronomie
Alimentele tradiționale islandeze se bazează pe carne de oaie, produse lactate, pește, utilizând foarte puțin condimente și ierburi aromatice. Între felurile de mâncare tradiționale se numără skyr, hákarl (rechin afumat), berbec afumat, capete de oaie pârlite și budincă neagră. Carnea de papagal de mare este considerată o delicatesă locală și este pregătită la grătar.

La micul dejun de obicei se mănâncă fructe, clătite, cereale, cafea. Principala masă a zilei pentru islandezi este cina, la care de regulă se consumă pește sau carne de oaie ca fel principal. Peștele marin este folosit pentru mare parte dintre felurile de mâncare islandeze, în special morun și eglefin, dar și somon, hering și halibut. Peștele poate fi preparat în diferite feluri — afumat, murat, fiert sau uscat.

Thorramatur

Carnea de oaie se consumă afumată (hangikjöt) sau conservată în sare (saltkjöt). Unele feluri de mâncare utilizează toate părțile unei oi, cum ar fi slátur (măruntaie amestecate cu sânge și servite într-un stomac de oaie). Cartofii fierți sau piure, varza murată, fasolea verde și pâinea de secară constituie garnituri comune.

Alte specialități naționale includ hangikjot (carne de miel afumată), hardfiskur (pește uscat) și sild (hering marinat în diverse arome). O altă delicatesă, mai ciudată, este carnea de rechin putrezită.

Legumele și fructele se cultivă în sere încălzite natural, cu ajutorul aburilor din gheizere.

Cafeaua este o băutură populară în Islanda și se consumă la micul dejun, după masă și după-amiaza. Băutura alcoolică tradițională locală este Brennivín, similar cu akvavitul scandinav. Este un tip de votcă făcut din cartofi și aromat cu semințe de chimen.

GhidEuropean va recomanda: Islanda

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *