Rezervatia naturala Pietrele Doamnei din Masivul Rarau

Rezervatia naturala Pietrele Doamnei din Masivul Rarau

164151515_460976f376_z

 

 

Situată în partea nordică a Masivului Rarău, pe teritoriul județului Suceava, rezervația naturală “Pietrele Doamnei” ce acoperă o suprafață de 933 ha, potrivit siteului judetulsuceava.ro, reprezintă una dintre cele mai interesante rezervații geologice din lanțul Carpaților Răsăriteni.

 

 

Rezervația naturală ”Pietrele Doamnei”, al cărei nume provine tocmai de la formațiunea de stânci calcaroase aflate pe teritoriul său, se dezvoltă altitudinal între 1.150 m și 1.550 m. Pietrele Doamnei oferă un relief ruiniform alcătuit dintr-un ansamblu de turnuri din calcare recifale cretacice încrustate cu gasteropode, corali, amoniți, orbitoline, alge marine, cu înălțimi cuprinse între 10 și peste 70 m, înconjurate de o masă de grohotișuri ce au dimensiuni variabile.

RO_SV_Pietrele_Doamnei_(2)

Între multele legende legate de proveniența numelui acestor formațiuni se află și cea potrivit căreia în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, în retragerea din fața otomanilor spre Cetatea Ciceului, acesta a găsit aproape de culmile Rarăului (care se numea, pe atunci Todirescu) adăpost pentru familia sa și a unei părți din avere. Legenda spune că în momentul în care otomanii au încercat să pună mâna pe averea domnitorului s-a produs o alunecare de pietre, omorându-i. Astfel, oamenii locului i-au dat masivului numele de Rarău, iar stâncile au fost numite Pietrele Doamnei.

rarau

Asemănătoare cu Pietrele Doamnei având dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervație geologică și geomorfologică situată pe valea Izvorului Alb cu o suprafață de 2 ha. În aceeași rezervație se mai află masivul de calcare, Piatra Zimbrului, lung de 600 m și înalt de o sută de metri, ce formează un perete vertical, dar și Peștera Liliecilor sau Borta îngrădită, numele dat de oamenii locului, cu o intrare sub forma unui puț de aproape 14 m adâncime, și având o dezvoltare de 340 de m și o denivelare de 86 de metri.

5279893418_60e7eee252_b

Accesul spre Pietrele Doamnei se poate face urmând mai multe rute, potrivit site-ului amintit. Din orașul Câmpulung Moldovenesc se merge pe drumul care urmărește Valea Izvorului Alb, spre creasta Rarăului, unde se află Cabana Rarău (1.538 metri). Drumul de 14 km se poate parcurge cu mașina sau pe jos, urmând marcajul cu punct roșu, în trei-patru ore cu scurtături. De la cabană la Pietrele Doamnei, se merge pe potecă aproximativ un kilometru. Din drumul pe Valea Izvorului Alb, pe pârâul Limpedea, se urmează marcajul crucea galbenă, care duce în Vârful Rarău și la Cabana Rarău. Din Câmpulung Moldovenesc pe Valea Caselor, prin rezervația Moara Dracului în Vârful Rarău și la cabană (marcaj cruce roșie). Un alt traseu (auto, dar și cu piciorul, marcaj punct albastru) pornește din Valea Bistriței în satul Chiril, la Cabana Rarău. Din Vatra Dornei la Cabana Giumalău și de aici pe creastă la cabană (marcaj bandă roșie).

3890846762_9cd9b2c02a_z

Aria protejată ”Pietrele Doamnei” a fost declarată rezervație naturală mixtă ”Pietrele Doamnei-Rarău” prin H.G.2151/30.11.2004 și face parte din situl de importanță comunitară Rarău-Giumalău declarat prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 07.02.2008.

Masivul Rarău este situat în nordul Munților Bistriței (Carpații Orientali), între văile Moldovei (la nord) și Bistriței (la sud) fiind alcătuit din șisturi cristaline și calcare mezozoice. Eroziunea diferențială a scos în evidență calcare sub formă de turnuri, piramide, blocuri, pereți abrupți, stânci zvelte.

2167783822_e2c32ae7a7_b

Specia forestieră predominantă o formează molidul, cu diseminări de scoruș, plop tremurător, sălcii, mesteacăn și altele, potrivit judetulsuceava.ro. Coniferele formează în est, în bazinul Slătioara (800 — 1.350 m altitudine), rezervația forestieră Codrul secular de la Slătioara (810 ha), în cadrul căreia există exemplare de molid cu vârste între 300-500 de ani (diametre de peste un metru și înălțimi de 40-50 m), alături de brad, tisă, fag. În pădure se găsesc urme de urs, cerb carpatin, lup, vulpe, mistreț, râs, iepure, veveriță, jder, dar și de corbi, cocoși de munte, ierunci și păsări răpitoare.

Pajiștile ocupă suprafețe însemnate în nord, pe versanții Bistriței și pe culmile mai însemnate, la peste 1.250 m. Pe Muntele Todirescu, deasupra codrului secular Slătioara, există o rezervație botanică (44 ha), cu un număr mare de elemente floristice, multe dintre ele fiind specii endemice (ghințura, sângele voinicului, floarea de colt, argințica, bulbuci, jneapăn etc).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *