România 100: Abația de la Cârța

Aflată la aproximativ 50 de kilometri de Sibiu, fosta abaţie a fost întemeiată undeva în jurul anului 1.200 de un grup de călugări cistercieni. Despre cistercieni, sau „călugării albi”, ori „călugării-țărani”, se ştie că, atunci când se călugăreau, trebuiau să promită castitate, sărăcie şi ascultare. Purtau rase albe, nu aveau dreptul să poarte pantaloni iar tăcerea era considerată o virtute.

Cistercienii ştiau să citească în latină, greacă, ebraică, ştiau să ţină slujbe, să boteze, să îngroape, să cunune. Aveau arhitecţi, meşteşugari de toate felurile. În materie de agricultură au fost pionieri adevăraţi. Au mai adus cu ei din Burgundia viţa-de-vie,  au aclimatizat-o şi au altoit-o pe butaşi de aici cărora nu le îngheţau rădăcinile iarna.

Morăritul însă era ocupaţie de bază iar pământul unde se aşezau trebuia să fie ”nerâvnit de altcineva”, să fie o mlaştină sau un pământ arid. În zona lor de influenţă erau singurii care făceau mori, iar cine vroia să macine trebuia să o facă la ei şi să dea ”uiumul”, să aibă o sursă de venit garantată. În zona Cârţei, cistercienii au avut 10 sate în subordine, nemţeşti şi româneşti, sate catolice dar şi ortodoxe.

La Cârţa, în mlaştină, piatra a fost adusă de pe malul celălalt al Oltului, de la aproape 7 kilometri distanţă, iar moara a fost aşezată pe un canal, un braţ artificial al râului Bâlea pe care ei l-au deviat. Astăzi, prin curtea casei parohiale aflată în imediata vecinătate a bisericii curge un pârâiaş despre care se spune că nu îngheaţă niciodată.

Se pare că prima bazilică ridicată de călugări a fost o construcție modestă, de lemn. În secolul XIII, pietrari veniți probabil din Franța și Renania au creat abația sub formă de cruce și anexele mănăstirești dispuse în formă de dreptunghi în jur. Planul abației a fost de bazilică cu trei nave și o navă transversală în sistem legat.

Deși primele clădiri au fost construite în stilul romanic specific ordinului benedictin, la aceste construcții timpurii putem identifica și elemente gotice, prezente la toate clădirile de cult din complexul mănăstirii.

Construcția mănăstirii cistercienilor din Cârța a influențat considerabil arrhitectura Transilvaniei din secolul al XIII-lea, urme ale influențelor clare ale goticului cistercian fiind vizibile la Sebeș, Prejmer, Feldioara, Hărman, Hosman, Hălmeag, etc. dar și catedrala de la Alba Iulia.

Mănăstirea a suferit daune importante în repetate rânduri, în timpul năvălirilor mongole din 1241, apoi ale turcilor în 1421. A fost reconstruită de mai multe ori. Ansamblul mănăstirii s-a degradat foarte mult începând cu secolul al XVII-lea, planurile pe care le puteți vedea în incinta mănăstirii fiind elocvente pentru transformările mănăstirii de-a lungul secolelor.

Chiar dacă Biserica de la Cârţa se poate vizita numai cu programare prealabilă, nu trebuie să ratați acest loc uitat de lume, iar dacă ajungeți trebuie neapărat să urcaţi în turn, de unde priveliştea este extrem de frumoasă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *