Fel și fel de legende medievale învăluie Transilvania, de la mitul „Contelui Dracula” pâna la legenda „Fecioarei de Fier” din Cetatea Făgărașului. De fapt, acea „Fecioară de Fier” nu era vreo domniță mult dorită de vreun tânăr cavaler, ci un terifiant instrument de tortură.

Se spune că mecanismul era atât de impresionant și atât de bine pus la punct, încât strategia dădea roade întotdeauna. Astfel, cel ce era condamnat, nu era decapitat – ci se omora singur prin propriile acțiuni. Diferenta fata de alte mecanisme de acest gen, era facuta de un accesoriu cinic al Fecioarei de Fier, o iconiţă cu Fecioara Maria, aşezată în dreptul feţei persoanei torturate. Astfel, în momentul închiderii uşii şi al apropierii morţii, omul săruta practic icoana, ultimul lucru pe care îl vedea.

Dat fiind faptul că tot procesul se desfășura într-o clipire, imediat ce ieșeau pumnalele, se deschidea o trapă prin care corpul cădea și era sfârtecat de niște lame de săbii. Ultimul drum al ghinionistului se sfârșea la 8 metri mai jos, în apa Oltului, menită să curețe castelul de ofrandele făcute.

Aflată în centrul țării și în inima Făgărașului, cetatea Făgăraș datează din secolul XIV, respectiv anul 1310, moment în care începe construirea fortăreței. Abia târziu, în secolul XVIII, cetatea este finisată, cele patru secole fiind influențare de schimbările politice și decizionale.

Inițial concepută ca un punct militar strategic, cetatea Făgărașului era menită să apere sud-vestul Transilvaniei de tătari și otomani. Undeva prin 1526, Ștefan Mailat decide să întărească cetatea, transformând-o astfel într-o adevărată fortificație. Ulterior, în 1599 cetatea a intrat și în mâinile lui Mihai Viteazul, ce hotărăște să i-o dăruiască soției sale, doamna Stanca.

În secolul al XVIII-lea, sub stăpânire austriacă, cetatea a devenit garnizoană și chiar închisoare. Mai târziu, între 1948 și 1960, fortificația s-a transformat în închisoare pentru oponenții sistemului comunist, un fel de lagăr al deținuților politici din Țara Făgărașului. Astăzi mai pot fi vizitate încăperile în care anticomuniștii români au fost torturați și chiar exterminațui.

Cele mai importante încăperii ale Cetăţii au fost Sala Dietei şi Sala Tronului. Prima Dietă ţinută la Făgăraş a avut loc la 1 ianuarie 1541, ulterior ţinându-se numeroase altele, din care cea mai importantă a fost cea de la 1688 în care Dieta  a decis alipirea  Transilvaniei la Imperiul Habsburgic. În ce priveşte Sala Tronului, aici s-au primit numeroase delegaţii din întreaga Europă şi s-au semnat tratate, din care cel mai important este cel din sec. XVII semnat cu Regele Franţei, Ludovic al XIV -lea.

Cât privește numele de „Fărăraș” sunt două legende, care încearcă să îl atribbuie. În prima se spune că numele ar proveni din maghiară, de la monede de lemn (fog) care erau folosite la sfârşitul sec. al XIII – înc. sec. XIV şi cu care au fost plătiţi cei care au lucrat la construcţia primului turn al Cetăţii. A doua variantă se referă la pădurile de fag care ar fi fost tăiate pentru a face loc viitoarei localităţi.

Nu vă rămâne decât să descoperiți și mai multe povești despre cetatea și orașul Făgăraș, alăturându-vă celor care o includ în programul lor de vacanță.