„Drumul Regelui“ sau Transalpina şerpuieşte pe crestele Parângului, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), dezvăluind o privelişte de vis.  Un drum alpin de o rară frumusețe, Transalpina străbate judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea pe o distanţă de 148 de kilometri, iar în punctul cel mai înalt, în Pasul Urdele, şoseaua atinge cota de 2.145 de metri, depăşind cu peste 100 de metri Transfăgărăşanul.

Calea de acces de peste munţi către Ardeal a fost cunoscută din timpul romanilor, având o importanţă strategică, şi a fost modernizată parţial în perioada interbelică, de către regele Carol al II-lea, de unde vine şi denumirea de „Drumul Regelui“.

Cel care a avut pentru prima dată ideea şi iniţiativa construirii drumului care traversează Munţii Parâng a fost Dumitru Brezulescu, un avocat ilustru care a înfiinţat Banca Populară „Gilortul“, destinată sprijinirii ţărănimii. Dumitru Brezulescu l-a cunoscut pe inginerul Aurel Diaconovici, absolvent al Scolii Politehnice din Graz, care a numit, în anul 1884, şeful Serviciului Tehnic din Gorj, care a proiectat şi realizat nenumarate drumuri şi poduri. Cei doi au devenit buni prieteni şi într-una dintre peregrinările lor se naşte ideea construirii drumului care traversează Munţii Parâng şi care să lege Oltenia de Ardeal.

Planul construirii Transalpinei eşuează, după ce Dumitru Brezulescu moare în mod neaşteptat în anul 1916 la Bucureşti, la numai 36 de ani.Totuși, proiectul său nu moare, iar conducerea Băncii „Gilortul“ cere, în anul 1934, premierului României, Gheorghe Tătărăscu, să demareze construcţia drumului drumului peste Parâng. Directorul băncii era  era Ion Giurgiulean, un învăţător din Novaci care fusese ajutat în tinereţe cu o bursă de Brezulescu. În anul respectiv, Gheorghe Tătărăscu a venit la Novaci şi a organizat o adunare populară în locul numit Plaiul Mare.

Pentru prima dată, Tătărăscu le-a vorbit localnicilor despre construcţia drumului, proiect care era susţinut de Casa Regala a României. La sfârşitul adunării, Tătărăscu s-ar fi urcat pe un cal şi ar fi parcurs, alături de 40 de ciobani, o parte din traseul viitorului drum, până la Rânca Lucrările de construcţie au început în acelaşi an.

Un an  mai târziu, 800 de muncitori din comunele din împrejurimi au început lucrările la porţiunea dintre Novaci şi Şugag. În anul 1936, Gheorghe Cuţuliga, pe atunci elev la şcoala primară, a luat parte la inaugurarea drumului, eveniment la care a venit însuşi regele Carol al II-lea.

Timpul şi-a pus amprenta asupra Transalpinei, care, de la inaugurarea din 1936, s-a deteriorat vizibil, ajungând să aibă aspectul unui simplu drum forestier.

În perioada de după Revoluţie, lucrări de reabilitare s-au derulat doar pe tronsonul dintre Novaci şi Rânca, iar calitatea lor a lăsat de dorit. Abia în 2009, Ministerul Transporturilor a alocat aproape 400 de milioane de euro pentru modernizarea drumului, dar lucrările nu au fost finalizate în totalitate.