Slovenia

slovenia-flag-wallpapers-1280x800

Numele oficial: Republika Slovenija
Forma scurtă: Slovenija
Forma internațională: Republic of Slovenia
Forma internațională scurtă: Slovenia
Codul de țară ISO: si
Ora oficială: CET – Central European Time
Ora de vară: (DST) Martie – Octombrie (UTC +2)
Prefixul telefonic de țară: +386
Capitala: Ljubljana (267.000 locuitori)
Alte orașe: Maribor (110.668), Kranj (51.225), Celje (48.081), Koper (47.539)
Forma de guvernământ: Republică parlamentară
Localizare: Europa centrală, la poalele Alpilor, la vest ieșire la Marea Adriatică
Suprafața: 20.273 km²
Relief: Muntos în nord-vest (Munții Alpi), platouri întinse în sud-est, dealuri in este și aproximativ 50 de kilometri de coastă în vest, la Marea Adriatică
Climat: Un amestec de climat continental cu alpin și mediteraneean, cu ierni reci și veri calde

detailed_relief_and_road_map_of_slovenia_1

Orase si monumente de vizitat:
– Ljubljana, Maribor;
– Coasta marii Adriatice (Koper, Portoroz, Piran).

Natura:
– Statiunile de la poalele Alpilor (ascensiuni vara, schi iarna);
– Grotele de la lacul Bled
(Postojna, Škocjan), bai termale;
– Peșterile din Škocjan;
– Siturile palafitice preistorice din jurul Alpilor de pe teritoriul Sloveniei;
– Almadén și Indrija (locuri istorice de extragere a mercurului).

Alegerea momentul potrivit:
In functie de regiune, climatul poate fi alpin, continental temperat sau mediteraneean.
Iernile pot fi uneori extrem de reci, iar verile calduroase. Cel mai bun sezon pentru a vizita Slovenia este mai-septembrie, cu un plus pentru inceputul si sfarsitul acestei perioade.

Temperaturi (medie zi/noapte, in °C):
Ljubljana: ianuarie 3/-3, aprilie 14/5, iulie 27/15, octombrie 15/7.

Festivaluri/Traditii:
– 8 februarie: ziua culturii din Slovenia;
– febrarie: carnaval;
– iunie-iulie: Festivalul de la Maribor si Festivalul muzical de la Ljubljana.

Slovenia – mica perlă de la poalele Alpilor

327251-svetikSlovenia este o țară slavă, aflată mult timp sub dominația germană, dar și în interiorul Sfântul Imperiu Roman de Apus.
După ce a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, Slovenia a profitat de dezintegrarea sa și s-a alăturat sârbilor și croaților pentru a forma o federație de state, conduse de regele Petru I. Următorul rege, Alexandru a denumit regatul Iugoslavia, dar a fost asasinat la Sarajevo și soarta țării a rămas la cheremul marilor puteri europene. Invadată de Germania în 1941, țara a fost eliberata în 1945, și a devenit una dintre ţările europene cu regim comunist. În 1991 și-a declarat independența față de Iugoslavia și, după u scurt conflict armat, spiritele s-au liniștit iar Slovenia a devenit independentă de facto odată cu adoptarea noii constituţii, la 15 ianuarie 1992.

1402978_31100190_micO țară mică, cu doar 2 milioane de locuitori, cu o industrie înfloritoare și un nivel de trai ridicat, Slovenia oferă turism plin de diversitate și acțiune. Dacă v-ați hotărât să vă faceți bagajele și să luați drumul Sloveniei, opriți-vă mai întâi la Ljubljana, care este și capitala țării dar și un fel de „bijuterie a coroanei” în materie de turism. Veți descoperi un oraș cosmopolit, vibrant. Vizitați-i muzeele, castelul, leneviți într-unul din parcurile orașului sau servici o cafea sau un ceai la una din zecile de cafenele.

Apoi, cap compas spre lacurile Bled și Bohinj, care arată ca în cărțile poștale, cu diferența că natura n-a folosit Photoshop-ul. La Bled, nu ratați insula Pletna, un loc extrem de pitoresc.

Aventură și sporturi extreme, precum raftingul, se pot practica pe valea râului Soca, dar în împrejurimi există și condițiile ideale pentru zborul cu parapanta, practicarea alpinismului sau a ziplingului. O vale plină de senzații tari!

Mai există și o mică porțiune de coastă. Foarte mică, deoarece Trieste, odată aparținând Sloveniei este acum parte din Italia, astfel încât coasta adriatică a Sloveniei nu are decât vreo 40 de kilometri. Suficienți pentru „perla” Piran, un oraș în stil venețian a cărui zonă litorală este răspunsul sloven la vestitul Cannes, cu hoteluri de înaltă ținută și prețuri pe măsură.

Mai rămân de văzut Maribor și Ptuj, două orașe de la graniţa cu Austria unde liniștea și tihna sunt la ele acasă. Până se ivește iarna, când amatorii de schi încep să se arate și atmosfera se mai încinge un pic.

Gastronomie
Gastronomia slovenă este compusă din peste 30 de bucătării regionale diferite, influențate în mare măsură de către țările vecine, potrivit site-ului www.foodbycountry.com. Bucătăria slovenă are la bază carnea de pasăre și produsele lactate, iar ca legumă cartoful. Doar aproximativ 28% din terenul Sloveniei este potrivit pentru agricultură. Țara este printre cele mai puternic împădurite din Europa. Drept urmare, numeroase alimente de bază, cum ar fi uleiul, grâul, zahărul, legumele și carnea sunt importate. În ciuda faptului că sunt importate mai multe produse alimentare, aproape toți slovenii au o nutriție adecvată în dieta lor.

Felurile de mâncare slovene sunt adesea simple și consistente. O masă tipică începe cu o supă (“juha”) de carne sau vită cu tăiței de casă și continuă cu un fel din carne, de obicei cu cartofi (“krompir”) și salată (“solata”). Se servește și pâine proaspătă (“kruh”). Felurile de mâncare obișnuite includ antricoate (“zrezek”), cârnați (“klobasa”) și gulaș (“golaz”), preparat de obicei din carne de porc. Influențele din bucătăria italiană includ pastele (“testenine”), pizza (“pica”), ravioli (“zlikrofi”) și risotto (“rizota”). Alte feluri unice ale slovenilor sunt “kraski prsut” (șuncă uscată), “struklji” (găluște pe care slovenii le prepară în feluri diferite, umplute cu alimente dulci, carne sau legume), “zganci” (mămăliga) și “zlikrofi” (găluște din cartofi). Printre deserturile specifice se numără “potica”, un fel de ruladă cu nucă și umplutură, și “gibanica”, un desert mai greoi, un fel de tort cu mac, alune de pădure, mere, stafide, brânză și altele, plus frișcă.

strukljev

În Slovenia, ca și în alte țări din fosta Iugoslavie, există o importantă influență gastronomică turcească, cum ar fi rețeta locală de mititei (“cevapcici”), sau patiseria de influență otomană (“burek”). De asemenea, sunt influențe italienești, cum ar fi pizza (“pica”), risotto cu ciuperci (“gobova rizota”), găluște de cartofi (“njoki”) și ravioli (“zlikrofi”) și elemente ale bucătăriei austro-ungare din rețetele de carne afumată cu varză (“kmecka pojedina”), șnițel vienez (“Dunajski zrezek”), gulas (“gola?”) și papricaș (“paprika?”) de pui (“piscanec”) sau vită (“govedina”).

Dunajski zrezek

Culesul ciupercilor din mediul natural a devenit un hobby în Slovenia. Tot mai mulți bucătari folosesc ciuperci în multe feluri de mâncare, cum ar fi supe, salate și gustări. Salata de păpădie este de asemenea populară, fiind considerată o delicatesă de primăvară, mai notează site-ul www.foodbycountry.com.

“Sok” (sucul de fructe), cafeaua sau ceaiul sunt cele mai comune băuturi. La prânz sau la cină există obiceiul de a se bea vin sau bere. Totodată, se mai consumă “malinovec”, o băutură preparată cu sirop de zmeură. Vinurile locale roșii și albe sunt extrem de apreciate, deoarece multe dintre viile slovene au un microclimat similar cu cel din regiunea franceză a Bordeaux-ului. Sunt 14 zone producătoare de vin grupate în trei mari regiuni: Podravje, Posavje și Primorska. Cele mai cunoscute branduri locale de bere (“pivo”) sunt Lasko și Union, iar rachiurile de cireșe (“Cesnjevec”) sau de prune (“Slivovka” ori “Slivovica”) fac parte din cultura culinară slovenă.

sok-arbuzowy

Atunci când sunt invitați la cină, slovenii consideră că este politicos să aducă mici cadouri. Florile și o sticlă de vin sunt de obicei oferite gazdelor, iar bomboanele copiilor acestora.

Pentru toate aceste minunate locuri, dar și pentru tradițiile culinare variate și căldura locuitorilor săi, vă îndemnăm să vizitați Slovenia!

GhidEuropean©2014

Acest material este proprietatea ghideuropean.ro și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *