Statele Unite ale Americii

Numele oficial: United States of America;
Forma scurtă: America sau United States;
Forma internaţională: United States of America;
Forma internaţionala scurtă: US sau USA;
Codul de tara ISO: us;
Ora oficială: UTC -5h – UTC -10 h;
Prefixul telefonic de țară: +1;
Capitala: Washington D.C.;
Alte oraşe: Chicago (pop. 2 896 016), Denver (pop. 554 636), Detroit (pop. 951 270), New York City (pop. 8 008 278), Los Angeles (pop. 3 694 820), Phoenix (pop. 1 321 045) Philadlephia (pop. 1 517 550), San Diego (pop. 1 223 400), San Francisco (pop. 776 733);
Forma de guvernământ: republică federală;
Localizare: în nordul Americii, încadrată la nord de oceanu Atlantic, la est și vest de oceanul Pacific, între Canada (la nord) și Mexic (la sud);
Suprafaţa: 9.630 millioane km²;
Relief: Platou central, cu munți la vest, dealuri și munți joși la est. Munți înalți în nord (Alaska), relief vulcanic (Hawaii);
Climat: în cea mai mare parte temperat. Tropical în Hawaii și arctic în Alaska.

Foto SUA mici (27)

Prezentare:
Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26.000 î.Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători și pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apași, comanși ș.a.), ai căror strămoși probabil imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului. Explorările și colonizările europene europene din secolul al XVI-lea au dus la deplasarea acestor populații.

rc01679

Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, au fondat în 1565 Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american. Apoi, britanicii au fondat colonii la Jamestown, Virginia (1607); Plymouth, Massachusetts (1620); Maryland (1634) și Pennsylvania (1681), potrivit volumului ”Enciclopedia Universală Britannica” (2010). Aceștia au luat New York, New Jersey și Delaware de la olandezi în 1664, la un an după ce nobili englezi începuseră să colonizeze Carolinele. Înfrângerea francezilor de către englezi, în 1763, a asigurat Marii Britanii controlul politic asupra celor 13 colonii franceze.

Primul Congres Continental a fost convocat la 5 septembrie 1774, la Philadelphia. Congresul a redactat o ”Declarație a dreptului, în care se afirma dreptul de a vota propriile impozite” și a creat ”Asociația continentală”. Măsurile discriminatorii adoptate de imperiu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea față de coloniile nord-americane au determinat nașterea mișcării comune antibritanice, care a culminat cu Revoluția Americană (1775-1783).

MTE5NDg0MDU1MDEwMjQ4MjA3

La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze și-au proclamat independența. Thomas Jefferson (al treilea președinte al SUA, 1801-1809) a redactat ”Declarația de independență” care este adoptată de Congresul american. Independența a fost recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. În 1787 a fost adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care a proclamat Statele Unite ale Americii stat federal și a introdus sistemul prezidențial de guvernământ — primul președinte ales George Washington (1789-1797).

SUA s-au organizat, la început, conform Articolelor Confederației (1781), iar apoi conform Constituției (1787) ca republică federală. Și-au extins granițele spre vest până la Mississippi, însă fără să cuprindă Florida spaniolă. Pământul cumpărat prin ”Achiziția Louisiana” aproape că a dublat teritoriul SUA (1803). S-au luptat cu Marea Britanie în Războiul din 1812 și au primit Florida de la Spania în 1819.

În 1830 a fost legalizată mutarea populațiilor amerindiene în teritoriile de la vest de Mississippi. Colonizarea Vestului Îndepărtat a cunoscut apogeul la jumătatea secolului al XIX-lea, mai ales după 1848, când au fost descoperite depozitele de aur din California. Victoria în Războiul Mexican (1846-1848) a adus în posesia SUA teritoriul a încă șapte state (printre care California și Texas). Granița de nord-vest a fost stabilită prin Tratatul cu Marea Britanie din 1846. Au cumpărat sudul Arizonei prin Tranzacția Gadsden (1853).

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, SUA au continuat expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicțiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, și cele nordice, aboliționiste, cu o economie liberă industrială și agricolă, au condus la părăsirea uniunii de către zece state sudice, culminând cu izbucnirea Războiului Civil American (1861-1865). Cel care a condus Statele Unite ale Americii în timpul celui mai sângeros conflict de pe teritoriul său a fost republicanul Abraham Lincoln, cel de-al șaisprezecelea președinte american (1861 — 1865), care a reușit menținerea Uniunii, a abolit sclavia conform celui de-al 13-lea Amendament, a întărit guvernul federal și a modernizat economia.

A urmat perioada cunoscută sub numele de Reconstrucție (1865-1877), când SUA au cunoscut o dezvoltare economică rapidă, de urbanizare, dezvoltare industrială și de imigrații europene, devenind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.

În Primul Război Mondial, SUA au intervenit de partea Antantei, în 1917, însă nu au semnat Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu au devenit membru al Societății Națiunilor, adoptând o politică de izolaționism în perioada interbelică, se arată pe www.mae.ro. În urma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA și-a proclamat neutralitatea, dar a sprijinit economic, militar și moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA au intervenit în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord și Europa.

Politica postbelică a fost condiționată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii — SUA și URSS, de cursa înarmărilor și de lupta pentru extinderea sferelor de influență. Statele Unite au sprijinit redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, au inițiat o serie de alianțe militare — NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). După destrămarea URSS, SUA rămân prima putere economică și militară de la sfârșitul secolului XX.

Foto SUA mici (18)

Forma de guvernământ a SUA este republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimțită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal și un ”stat asociat” — Puerto Rico), se arată pe site-ul menționat. Constituția federală (în vigoare din 1787, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Președinția — Administrația și Congresul) cu puterile locale, aparținând statelor (guvernatorii și legislativele statale). În SUA, președintele este cumulativ și prim-ministru, ca șef al executivului compus din miniștri denumiți secretari.

Șeful statului și al guvernului este Barack H. Obama (n. 4 august 1961), al 44-lea președinte al SUA, învestit în funcție la 20 ianuarie 2009, pentru un mandat de patru ani. A fost reales la 6 noiembrie 2012 și reînvestit la 20 ianuarie 2013.

Președintele și vicepreședintele sunt aleși împreună de către un colegiu de electori, aleși în mod direct din fiecare stat. Mandatul este de patru ani și pot fi realeși pentru un al doilea mandat. Următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc la 8 noiembrie 2016.

Foto SUA mici (22)

Relief și atracții naturale
Situată în America de Nord, SUA, unul dintre cele mai întinse state din lume (9.833.517 kmp, din care 9.147.593 kmp uscat și 685.924 kmp teritoriu acoperit de ape), are ca limite — Canada în nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic în est, Mexic și Golful Mexic în sud și Oceanul Pacific în vest.

Relieful este variat și diferențiat, de la est la vest, în trei mari zone paralele, orientate nord-sud: Munții Apalași (Appalachian Mountains), Marile Câmpii centrale (Great Plains) și Munții Stâncoși (Rocky Mountains, cu Mount McKinley — 6.198 m, Alaska). Munții Apalași formează un lanț ușor sinuos în estul continentului, separând Podișurile Centrale și Câmpia Litorală Atlantică. Sunt formați din două catene principale, cu evoluție și alcătuire geologică diferită: Apalașii de Nord și Apalașii de Sud, separați de un culoar tectonic important pe care s-a dezvoltat valea râului Hudson. În ansamblu, Munții Apalași au aspectul unor coline puternic erodate, care păstrează largi suprafețe de nivelare și abia depășesc 2.000 m altitudine. Altitudinile medii sunt în jur de 1.000 — 1.500 m. Munții Stâncoși constituie cel mai extins lanț muntos continuu de pe teritoriul Americii de Nord. Se desfășoară pe o lungime de aproape 5.000 km, din provincia canadiană Columbia Britanică și până în statul american New Mexico. Spre est, în regiunea de platformă a Podișului Preriilor (Marile Câmpii), relieful are o structură monoclinală, înclinând progresiv către valea fluviului Mississippi.

Mississippi-River-New-Orleans-2006-a

Pe teritoriul SUA se află unul dintre cele mai mari fluvii din lume — fluviul Mississippi (6.019 km). Mississippi formează împreună cu afluentul său principal, Missouri, cel mai mare sistem hidrografic din America de Nord. Fluviul își are izvoarele în Lacul Itasca, la altitudinea de 450 m. Bazinul hidrografic acoperă aproape întreaga suprafață a câmpiilor și podișurilor dintre Munții Stâncoși și Apalași, precum și porțiuni însemnate din aceste regiuni muntoase. Reprezintă cea mai importantă rețea fluvială de comunicații și transporturi de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Pe coasta Oceanului Atlantic, râurile sunt scurte, iar pe cea a Oceanului Pacific sunt mai lungi (Columbia, Colorado ș.a.).

greatlk

Marile Lacuri din America de Nord s-au format pe locul unui vechi rift continental în urmă cu peste un miliard de ani într-o zonă tectonică activă. Este cel mai mare sistem lacustru de pe glob ca suprafață (244.106 kmp, însemnând 21% din suprafața totală acoperită cu apă dulce de pe glob) și volum de apă dulce (22.671 km3, adică 54% din total). Cele cinci lacuri componente sunt: Lacul Superior, Michigan, Huron, Erie și Ontario. Cascada Niagara s-a format între lacurile Erie și Ontario. Înălțimea este de numai 51 m, dar lățimea depășește un km (1.039 m între malurile canadian și american). Volumul de apă deversat este impresionant (2.400 m3/s).

Clima SUA este, în linii mari, temperată în jumătatea nordică, cu nuanțe oceanice pe coastele nord-atlantică și nord-pacifică, și subtropicală în sud.

Statele Unite ale Americii sunt renumite pentru gama sa extrem de largă a destinațiilor turistice, fie că se alege vizitarea zonelor urbane, fie se alege explorarea teritoriului cu nenumărate atuuri naturale.

Foto SUA mici (2)

Potrivit unui top realizat de www.discovery.com, cele mai impresionante atracții naturale de pe teritoriul SUA sunt: cele cinci parcuri naționale din sudul statului Utah, care dispun de unele dintre cele mai peisaje unice și frumoase din America de Nord, reprezentate de gresia roșie care acoperă această parte a continentului. Împreună, aceste parcuri — Zion, Bryce Canyon, Arches, Canyonlands și Capitol Reef — oferă mii de arcade naturale și kilometri întregi de defileuri amețitoare; Acadia — coasta accidentată a statului Maine a uimit prin frumusețea și diversitatea sa. La începutul secolului al XX-lea, insulele de pe lângă coastă au fost incluse în primul parc național înființat la est de fluviul Mississippi.

Sand_Dunes_in_Death_Valley_National_Park

Death Valley, un parc național din statul California, este o regiune aflată sub nivelul mării, care combină căldura arzătoare și seceta constantă. Aici a fost înregistrată cea mai ridicată temperatură a aerului din lume, respectiv 56,7 grade Celsius. Însă, un fenomen extrem de rar, care are loc la fiecare zece ani, aduce precipitații abundente care revigorează vegetația.

Rezervația naturală subtropicală ”Everglades” a fost înființată în 1947 în statul Florida, pentru a proteja ecosistemul fragil al zonei. Parcul se întinde pe o suprafață de peste 6.000 kmp și se află la marginea unui ecosistem acvatic mlăștinos, format din râul Kissimmee și lacul Okeechobee. Everglades a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO și a fost declarat Rezervație a Biosferei în 1976.

Peștera Mamut se află în Valea Green River din zona deluroasă a statului Kentucky. Este cea mai lungă rețea de peșteri din lume cunoscută, cu mai mult de 644 km explorați. Întregul sistem de peșteri a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1981. Parcul Național ”Peștera Mamut” a fost înființat în 1941, pentru a proteja labirintul de peșteri, dar și întregul ecosistem din jurul său.

În pădurea Redwood din nordul Californiei există cei mai înalți copaci din lume — giganții sequoia, care au înălțimi de peste 100 m și o durată de viață cuprinsă între 500 și 700 de ani.

Yosemite Falls, Yosemite National Park
Parcul Național ”Yosemite” este un parc care impresionează atât prin întindere (761.266 ha), cât și prin peisajele sale: spectaculoase stânci din granit ieșind din zone plane, de câmpie, precum stânca El Capitan, înaltă de 1.097 m, cascade ce revarsă sute de metri cubi de apă, cea mai impresionantă fiind cascada superioară Yosemite, a cincea cascadă din lume, ca mărime.

Parcul Național ”Denali’‘, situat în jurul masivului McKinley (6.200 m) este un vast areal de conservare cu rang de rezervație a biosferei, a cărui suprafață depășește 24.000 kmp. Parcul este căminul a 39 de specii de mamifere, printre care se numără elanul, caribu, lupul, ursul grizzly.

Parcul Național ”Yellowstone” este cel mai vechi, dar și cel mai mare parc național din lume (8.987 kmp). Statutul de parc național i-a fost acordat de președintele Ulysses S. Grant, în 1872, declarând că acesta ”se va afla întotdeauna la dispoziția poporului american, în beneficiul și pentru bucuria acestuia”. Parcul Național ”Yellowstone” a fost înscris, în 1978, în Patrimoniul Mondial al UNESCO. Situat în cea mai activă zonă seismică a Munților Stâncoși din vestul Statelor Unite, potrivit www.yellowstonepark.com, aici există mai mult de 10.000 de structuri geotermale sub forma izvoarelor termale (peste 3.000, de culoare verde sau turcoaz dată de algele care s-au adaptat apei fierbinți, a căror temperatură de până la 80 de grade Celsius formează în rocă terase de travertin), gheizere (peste 300), vulcani noroioși și fumarole (jeturi de vapori sulfuroși). Printre cele mai faimoase gheizere și izvoare fierbinți se află: Great Fountain Geyser, Yellowstone’s Old Faithful Geyser (erupe odată la 60-110 minute, de aproximativ 17 ori pe zi), Castle Geyser, Riverside Geyser (cel mai spectaculos), Mammoth Hot Springs Minerva Terrace.

USA_10654_Bryce_Canyon_Luca_Galuzzi_2007

Marele Canion, situat în sud-vestul Statelor Unite, în statul Arizona, a fost creat de-a lungul a milioane de ani de către râul Colorado, străbătând o distanță de 446 km, cu lățimi variind între 6 și 30 km lățime și o adâncime maximă de 2.133 m. Grand Canyon se pare că a fost descoperit, în 1540, de un grup de 13 conchistadori spanioli conduși de López de Cárdenas și redescoperit, în 1776, de doi preoți spanioli, potrivit www.travelers-way.com. În perioada 24 mai — 29 august 1869 a avut loc prima explorare, fiind realizată de un grup de studenți conduși de profesorul John W. Powell (Universitatea din Illinois). Fiecare mare perioadă geologică (măsurată în milioane de ani) este evidențiată pe versanții canionului, prin diverse nuanțe de culoare. Culoarea generală a canionului este roșu deschis, dar fiecare strat sau grup de straturi are o nuanță diferită, de la galben pal, verde și roz, în straturile superioare, până la la brun ciocolatiu, violet și alte nuanțe închise în cele inferioare.

Cel mai spectaculos sector al canionului se află în zona Parcului Național Grand Canyon înființat în 1919. În acest sector, cu o lungime de 90 km, fluviul creează meandre puternice, măsurând aproape dublu (170 km). Este zona în care ambele maluri ale canionului sunt accesibile, atât la nivel rutier cât și aerian. Distanța dintre cele două maluri (South Rim și North Rim), este de 19 km cu avionul, 34 km pe un traseu marcat pentru pietoni (Bright Angel Trail) și peste 300 km pe șosea. Zona este vizitată anual de peste 1.5 milioane turiști.

Foto SUA mici (1)

State şi regiuni
– New England (Connecticut, Maine, Massachusetts, New Hampshire, Rhode Island, Vermont)
– Mid-Atlantic (Delaware, Maryland, New Jersey, New York, Pennsylvania)
– South (Alabama, Arkansas, Florida, Georgia, Kentucky, Louisiana, Mississippi, North Carolina, – South Carolina, Tennessee, Virginia, West Virginia)
– Texas
– Mid-West (Illinois, Indiana, Iowa, Michigan, Minnesota, Missouri, Ohio, Wisconsin)
– Great Plains (North Dakota, South Dakota, Nebraska, Kansas, Oklahoma)
– Rocky Mountains (Colorado, Idaho, Montana, Wyoming)
– Southwest (Arizona, New Mexico, Nevada, Utah)
– California
– Pacific Northwest (Washington, Oregon)
– Alaska
– Hawaii

Foto SUA mici (37)

Destinaţii
New York, Los Angeles, San Francisco, Sacramento, San Diego, Cleveland, St. Louis, Miami, Tampa, Orlando, Boston, Denver.

Gastronomia nord-americana
Bucătăria americană își datorează diversitatea primilor coloniști ai acestui teritoriu sosiți din Europa, apoi influențelor indiene și africane, toate acestea având la bază mâncarea simplă a triburilor indigene.

Regiunea Noua Anglie (The New England), ce reunește statele Connecticut, Massachusetts, Vermont, Rhode Island, New Hampshire și Maine, se află în zona de nord-est a statului american, potrivit www.studycountry.com. Fiind printre primele zone în care s-au stabilit coloniștii englezi, această regiune are multe de spus despre cultura și bucătăria sa. De la primii pelerini care au ajuns la Stânca Plymouth în 1620, coloniștii din Lumea Nouă au început să adapteze rețete culinare aduse cu ei la noile ingrediente pe care le-au găsit, creând o gastronomie nouă și unică. Ziua Recunoștinței a fost sărbătorită pentru prima oară în 1621, și chiar dacă în acel moment nu a fost savurat faimosul curcan și plăcinta cu dovleac, multe dintre bunătățile servite cu prilejul acestei zile își au rădăcinile în felurile de mâncare din Noua Anglie.

Great-American-Food-Map-750x368

În termeni gastronomici, Noua Anglie este probabil cel mai bine cunoscută pentru fructele de mare proaspete (statul Maine este cel mai mare producător de homar), produse lactate (brânza cheddar și înghețata), anumite fructe, în special afine și merișoare, și legume. Aceste ingrediente au fost combinate atât de potrivit, încât au creat o serie de mâncăruri clasice, considerate astăzi tradiționale. Scoicile sunt, de asemenea, o specialitate în această regiune și sunt preparate într-o varietate de moduri gustoase. Supa de scoici este unul dintre preparatele favorite în New England. Supa are la bază o cremă de cartofi și conține scoici, fructe de mare, fiind servită în mod tradițional cu pesmet, pâine sau biscuiți.

Regiunea este cunoscută și pentru faimoasele ”pancakes”, cunoscute local ca ”Johnnycakes”. Acestea se pot mânca cu un strop de unt deasupra sau cu sirop de arțar, care se găsește din plin în zonă. Statul Vermont este principalul producător de sirop de arțar din SUA, producând aproximativ 6% din întreaga producție mondială.

Bucătăria din zona statelor Delaware, Maryland, New Jersey, New York, Pennsylvania și Districtul Columbia este asemănătoare cu cea din Noua Anglie, însă nu ar fi completă fără menționarea câtorva feluri de mâncare reprezentative pentru statele New York și Pennsylvania.

Times Square is a symbol of New York City

New York este unul dintre cele mai mari orașe ale lumii, capitala culturală a SUA și un lider mondial în industria divertismentului și a afacerilor. Între 1892 și 1954, orașul a reprezentat poarta de intrare a imigranților în SUA, încât și astăzi, continuă să reflecte diversitatea sa multiculturală. Aici se poate găsi orice fel de mâncare din întreaga lume, de la bucătăria italiană la cea chineză și pakistaneză, bucătăria Orientului Mijlociu, dar și din Columbia, Mexic, Brazilia, Bangladesh etc. A fost creată o pizza specială, ce poate fi găsită doar aici. Blatul este foarte subțire și crocant în centru și este acoperit cu multă brânză mozzarela și sos de roșii, iar marginile sunt groase și moi.

Strămoșii locuitorilor din sudul statului Pennsylvania au imigrat din Germania și Elveția în secolul al XIX-lea. Aceștia au adus cu ei mai multe specilități, printre care ”chow-chow”, o combinație de roșii, varză, morcovi, boabe de fasole, mazăre, care sunt conservate și servite reci. Alte feluri de mâncare: ”cheesesteak” este un sandwich tradițional inventat în 1930, ce conține felii de friptură de vită și brânză topită într-o chiflă italiană; ”Pennsylvania Pepper Pot”, o tocană ce conține burtă de vită, carne și legume; covrigi moi uriași; berea neagră în stil englezesc, produsă din malț (porter); ”Hires Root Beer”, o băutură dulce carbogazoasă cu diferite arome, inventată în 1876; ”funnel cake”, un desert cu rădăcini persane, preluat, ulterior de germani. Aluatul de consistența unei smântâni groase se toarnă în cercuri mici în uleiul încins. Se servește cu zahăr pudră sau cu dulceață, scorțișoară, ciocolată, fructe.

Începând cu mijlocul anilor 1800, imigranți din Europa centrală, de nord și de est s-au așezat în zona marii câmpii americane și a Marilor Lacuri, începând cu statul Ohio și până la Munții Stâncoși. Aceștia au adoptat multe dinte felurile de mâncare din regiune și le-au adaptat în funcție de gustul și de tradițiile din țările natale. Printre acestea se numără: ”casseroles”, ale cărei ingrediente pot varia, însă tipic pentru aceasta sunt amidonoasele, precum cartofii, pastele și orezul; carnea — vită, pui, ton; legume; și o porție de supă cremă, pentru a crea o legătură între ingrediente; ”pierogie” sunt găluște umplute cu carne tocată, cartofi, brânză și uneori constituie și desertul care încheie o masă, fiind umplute cu o varietate de fructe. Acestea sunt fierte și apoi coapte sau prăjite și servite, de obicei, cu un sos de unt sau un sos acrișor.

download

Vedeta bucătăriei din sud este carnea, în special cea de porc, precum și o largă varietate de produse, precum șunca de țară, cârnații, slănina. La fel de populară este carnea de pui, care poate fi pregătită la grătar sau prăjită. Tipic pentru această regiune este felul de mâncare numit ”Meat and Three”, ce conține cel puțin un fel de carne, alături de alte trei feluri de mâncare, piure de cartofi, legume verzi sau macaroane cu brânză. ”Grits” conține porumb măcinat grosier, fiert în apă cu sare sau lapte. Se servește cu brânză, șuncă, felii de ceapă și un ou poșat, dar se poate servi ca și garnitură alături de alte feluri de mâncare. Cele mai populare deserturi sunt fructele glazurate și plăcinta de cartofi dulci.

În statele Texas, Utah, Arizona și New Mexico din regiunea de sud-vest a SUA, bucătăria este și astăzi influențată de cultura nativă americană, spaniolă și mexicană. Nativii americani au cultivat ardei chili, porumb, fasole, roșii, dovlecei, spaniolii au adăugat produse din țara lor precum brânza, untura și orezul, iar coloniștii mexicani și cowboy au fost cei care au influențat și mai mult această bucătărie. Astăzi, bucătăria din New Mexico este una dintre cele mai populare, urmată îndeaproape de cea din Arizona, cunoscută sub numele de ”Sonoran”. Aici toate felurile de mâncare conțin ardei chili, fie roșu sau verde, în funcție de cât de picantă se vrea mâncarea. Printre cele mai cunoscute sunt ”Chilies Rellenos” și ”Cheese Crisp”.

Vestul SUA include, printre altele, statele California, Nevada, Washington, Oregon. Bucătăria din zona de nord-vest pe coasta Pacificului (Oregon, Washington, Idaho, Montana și Alaska) este recunoscută pentru fructele de mare proaspete (somon de Pacific, crabul rege, cod), vânat (elan, ren, urs), dar și pentru produsele locale, precum merele, afinele, ciupercile.

Bucătăria californiană este un mix al numeroaselor culturi existente aici, care au creat feluri de mâncare unice, precum: pâinea cu maia, recunoscută pentru gustul său acrișor și textura densă; ”California Roll” este un produs influențat de sushi-ul japonez, și conține carne de crab, avocado, castravete, orez și alge marine; ”Cioppino” este o tocană de fructe de mare, făcută inițial din resturile rămase după ziua de pescuit de către imigranții italieni care au ajuns aici în secolul al XX-lea. Astăzi sunt numeroase varietăți de cioppino, realizate din diferiți pești sau alte fructe de mare. Zona central-nordică a statului California este recunoscută la nivel mondial pentru culturile de viță-de-vie, vinurile californiene fiind printre cele mai bune din lume.

1920px-New_York_Midtown_Skyline_at_night_-_Jan_2006_edit1

New York
Orașul New York (în engleză: „The City of New York” sau „New York City”) este cel mai populat oraș din Statele Unite, zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Este situat în statul New York, prescurtat NY și are statutul de cel mai mare oraș al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea și primul oraș capitală al statului și locul de numire a lui George Washington ca primul președinte al Statelor Unite. De mai bine de un secol a fost unul din centrele mondiale importante de comerț și finanțe. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante orașe din lume datorită influenței sale globale din mass-media, educație, divertisment, artă și modă. Orașul este de asemenea și un centru important al afacerilor externe,găzduind sediul Organizației Națiunilor Unite.

fo_portrait_new_york_05

New York este împărțit în cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens și insula Staten Island. Cu peste 8.5 milioane de rezidenți pe o arie de 830 km², New York este metropola cu cea mai mare densitate de locuitori din Statele Unite.

Multe dintre cartierele și monumentele orașului au o popularitate foarte mare în întreaga lume. Statuia Libertății primea milioanele de emigranți ce veneau în America la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Strada Wall Street din Manhattan este un centru financiar important încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, si este sediul bursei americane New York Stock Exchange (NYSE). Orașul găzduiește de asemenea unele dintre cele mai înalte clădiri din lume, incluzând Empire State Building. Turnurile gemene World Trade Center din Manhattan au fost distruse în atentatele din 11 septembrie 2001.

Istoric
Regiunea era locuită de cca. 6.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524, de către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în seviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême). Instalarea europeană a început odată cu fondarea unei așezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerțul de blănuri, denumită mai târziu „Noul Amsterdam“, situată în sudul Manhattanului. Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susținea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$. În 1664, orașul a fost cucerit de către englezi și redenumit New York, după Ducele englez de York și Albany. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, Olanda a căpătat controlul asupra insulei Run (care la acea vreme avea o mai mare importanță), în schimb Anglia obținând New York-ul. Până în anul 1700, populația lenapilor a scăzut la 200.

Brick_Presbyterian_Church,_Beekman_Street,_New_York_City_-_jpg_version

Importanța New York-ului ca port comercial a crescut în timpul stăpânirii engleze. Universitatea de la Columbia a fost înființată în 1754, pe timpul regelui George al II-lea. Orașul a devenit locul de desfășurare a mai multor lupte importante cunoscute sub numele de Campania de la New York, în timpul Războiului de Independență american. Congresul Continental s-a întâlnit mai târziu în New York, iar în 1789 a fost numit primul președinte al Statelor Unite, George Washington, la Federal Hall, Wall Street.

În timpul secolului al XIX-lea, orașul a fost transformat intens, datorită imigrării și dezvoltării. În anul 1835 New York-ul întrecuse deja demografic Philadelphia, devenind astfel cel mai mare oraș din America.

Geografie
Orașul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, și în sud-estul Statului New York, la aproximativ jumătatea distanței dintre Washington D.C. și Boston. Zona de la gura râului Hudson, ce se varsă în Oceanul Atlantic, a ajutat orașul să crească în importanță din punct de vedere al comerțului. O mare parte a New York-ului este construită pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island și Long Island, astfel suprafața sa fiind dispersată, ajutând la creșterea densității.

Râul Hudson, curge prin Valea Hudson și Golful New York. Între orașul New York, și Troy (un orășel din New York), râul se transformă într-un estuar. Hudson separă orașul de New Jersey. East River curge din Long Island Sound și separă The Bronx și Manghattan de Long Island. Râul Harlem, ce se află între East River și râul Hudson, separă Manhattan de The Bronx.

Frozen Hudson River and NYC old pier pilings, looking towards Je

Terenul a fost alterat considerabil de către oameni, extinderea pământului peste ape începând încă de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeței pământului este cel mai accentuată în Lower Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970 și 1980. O parte din variațiile naturale ale topografiei au fost de asemenea netezite in Manhattan.

Orașul se întinde pe uscat pe o suprafață de 831,4 km². Cel mai înalt punct din oraș este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.

Climat
Deși aflat la aproximativ aceeași latitudine ca și alte orașe europene a căror climă este mai caldă, spre exemplu Napoli sau Madrid, New York-ul are un climat umed continental, acesta datorându-se curenților de aer reci ce vin din centrul Americii de Nord. Iernile în New York sunt reci, dar datorită faptului că este un oraș de coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate față de cele din interiorul continentului, acest lucru ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 și 88,9 cm în fiecare an. Temperatura oscilează primăverile și toamnele în New York, aceasta putând să varieze de la ninsori și vreme rece, la vreme caldă și umedă, deși pot fi zile răcoroase și ploioase. Vara este umedă și caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deși, în general, nu este asociat cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long Island din 1821 fiind un bun exemplu.

Grand Central Terminal

Arhitectură
Empire State Building (dreapta) și Chrysler Building, sunt unele dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii în stil Art Deco.

Tipul de clădiri cel mai frecvent asociate cu New York-ul sunt zgârie-norii. În New York se găsesc în jur de 4493 zgârie-nori, mai mult decât în orice alt oraș din lume. Fiind înconjurat aproape în întregime de apă, densitatea sa mare, și capacitățile comerciale ale orașului în diferitele sale zone au dus la apariția celui mai mare număr de clădiri de birouri și blocuri de apartamente din lume.

Clădirile din New York prezintă numeroase stiluri arhitecturale importante. Printre acestea se află și Woolworth Building (1913), un zgârie-nori în stil neogotic ce prezintă numeroase detalii la scară mare, caracteristice acestui stil, ce pot fi observate de la câteva sute de metri distanță. În 1916 a fost adoptată Reforma Zoning ce limita construcția zgârie-norilor la un anumit procent pe o zonă definită, pentru a permite luminii soarelui să ajungă până la nivelul de jos. Construcția în stil Art Deco a Chrysler Building (1930) cu al său vârf conic și cupolă din oțel este una dintre clădirile ce respecta prevederile propuse de Reforma Zoning. Clădirea este considerată de către mulți istorici ca fiind cea mai măreață clădire a New York-ului, cu ornamentațiile sale distinctive.Un exemplu extrem de important al stilului internațional în Statele Unite este Seagram Building (1957), ieșind în evidență datorită fațadei sale ale cărei grinzi de culoare bronz sunt lăsate la vedere. Condé Nast Building (2000) este un exemplu de zgârie-nori construiți în stilul verde, sau stilul eco din America.

Zonele administrative
New York-ul este alcătuit din cinci zone administrative (engleză: boroughs), o formă de guvernare aparte. Aceste zone sunt și ele la rândul lor alcătuite din mii de cartiere, multe dintre care au propria lor istorie și semnătură. În cazul în care aceste zone ar fi fost orașe de sine stătătoare, patru dintre ele (Brooklyn, Queens, Manhattan și The Bronx) ar fi fost printre primele zece cele mai populate orașe din Statele Unite.

The Bronx (pop. 1.373.659) este zona ce se află în cel mai nordic punct al orașului. Este de asemenea și casa echipei de baseball New York Yankees, găzduind și stadionul acestora, Yankee Stadium. Cu excepția unei mici porțiuni din Manhattan, și anume Marble Hill, The Bronx este singura parte a orașului ce se află pe teritoriul continental al Statelor Unite (toate celelalte unități administrative Manhattan, Queens, Brooklyn și Staten Island sunt clădite pe insule) . În The Bronx se poate de asemenea găsi Bronx Zoo, cea mai mare grădină zoologică aflată în interiorul unui oraș din Statele Unite, acesta ocupând o suparfață de 107,2 hectare și având peste 6.000 de animale. The Bronx este de asemenea și locul de naștere al culturii rap și hip-hop.

bigstock-Amazing-New-York-cityscape--t-28825247

Cele cinci zone administrative: Manhattan, Brooklyn, Queens, The Bronx, Staten Island
Manhattan (pop. 1.620.867) este cel mai dens populat dintre cele cinci zone și locul unde se pot întâlni majoritatea zgârie-norilor din New York, precum și Central Park. În nord (în imediata vecinătate a Bronxului) se află cartierul Harlem. Manhattan este centrul financiar al orașului și găzduiește sediile multor corporații, Națiunile Unite, precum și numeroase universități importante. Manhattan este cea mai veche așezare din New-York și poate fi privit ca fiind nucleul orașului New York. Este amplasat pe o insulă – Manhattan Island.
Brooklyn sau Kings (pop. 1.373.659) este cea mai populată zonă administrativă a orașului, și a fost un oraș de sine stătător până în anul 1898. Brooklyn-ul este cunoscut pentru diversitatea sa culturală, etnică și socială, și cartierele sale distinctive. Acestă zonă beneficiază de o plajă ce se extinde pe o suprafață foarte mare, și găzduiește Coney Island, înființat în anii 1870. Este amplasat pe insula Long Island.

Queens (pop. 2.270.338) este cea mai mare zona administrativă („borough”) din SUA. Primii coloniști europeni au fost olandezii care au înființat o serie de sate și orașe pe teritoriul actual , astăzi fiind al doilea borough ca mărime din punct de vedere al populație după Brooklyn. Este amplasat pe insula Long Island.

Staten Island sau Richmond (pop. 481.613) este cea mai recentă și cea mai puțină populată zonă din New York (mai puțin de 100 de ani) și este legată de restul metropolei prin Podul Verrazano-Narrows, ce face legătura cu Brooklyn și prin Feribotul Staten Island ce face legătură cu Manhattan.

bronx

Transportul
New York este locul unde se găsesc două dintre cele mai aglomerate stații de metrou din S.U.A., inculzând Grand Central Terminal (văzut aici).

Transportul în comun este de departe principalul mod de călătorie al newyorkezilor. Aproximativ una din trei persoane ce folosesc transportul în comun din Statele Unite, și două treimi din călătorii cu metroul locuiesc în New York și suburbiile sale. Acest lucru fiind în contrast cu restul țării, unde 90% din populație folosește propriile automobile pentru a ajunge la locul de muncă. New York este singurul oraș din Statele Unite unde mai mult de jumătate din populație nu deține o mașină. (în Manhattan, mai mult de 75% din rezidenți nu au mașină; la nivel național procentajul e de 8%).

Atracții turistice
National September 11 Memorial & Museum — este un parc memorial construit in locul celor doua cladiri WTC;
One World Trade Center — este un complex de clădiri din Manhattan, New York, ridicat în memoria fostului complex de clădiri World Trade Center, distrus în atentatele teroriste din 2001;
Central Park — este un parc din Manhattan, New York, deschis în anul 1859. Are 315 ha și este vizitat anual de circa 25 de milioane de personae;
Empire State Building — Dorința arhitectului a fost ca acest zgârie-nori, construit în anul 1931, să arate ca un creion. Până la platforma clădirii sunt exact 576 trepte. Are o înălțime de 381 m.
Times Square — este o intersecție comercială importantă din cartierul Manhattan al orașului New York, la intersecția Broadway șiSeventh Avenue și se întinde de la vest 42nd Street la vest 47th Street.
Chrysler Building — Clădire turn armată cu oțel a fost construită în anul 1930 în stilul Art Deco. Are o înălțime de 319 m.
Podul Brooklyn — Construcția podului a fost începută în anul 1883 de arhitectul John Roebling. Aici au murit 20 de muncitori. Podul măsoară în prezent 1,8 km, pilonii lui fiind înalți de 70 m.
Statuia Libertății — Această statuie din cupru a fost montată, cu o întârziere de 10 ani, pe Liberty Island, în anul 1886, fiind un dar de prietenie din partea francezilor. Soclul de granit măsoară 47 m. Torța sa din aur se înalță la cer cu încă 46 m. Inchisa pe perioada nelimitata;
Flatiron Building — Această clădire este cel mai vechi zgârie-nori din New York, fiind construit în anul 1902 de arhitectul Daniel Burnham din Chicago.
Centrul Rockefeller — Situat între 47th și 52nd Street este numit adesea un „oraș în oraș”, deoarece este alcătuit din 19 zgârie-nori care sunt legați între ei prin pasaje subterane. Statuia de bronz a lui Prometeu, înaltă de 6 m domină Lower Plaza.

1151913_77624943

De văzut
Central Park plus scena de vară din Central Park pentru concerte în aer liber.
Castelul Belvedere din Central Park Castelul Belvedere se află pe stânca Vista, cel mai înalt punct din parc, oferind astfel panorame în toate direcţiile. Este un loc folosit frecvent de vizitatori pentru fotografiere şi informaţii despre parc. Mijlocul parcului pe 79th Street 212 772-0210 Deschis 11-16 de joi până luni
Catedrala St. John The Divine, Amsterdam Avenue între 110-112th Streets. Cea mai mare catedrală în stil gotic din lume…lucrări în desfăşurare de peste un secol!
Lincoln Center, Broadway pe 64th Street. Cel mai mare complex cultural dinlume. A se vedea teatru, simfonii, balet, operă, filme, expoziţii de artă sau doar arhitectura clădirilor.
The Cloisters – Amplasata pe patru acri spre râul Hudson în partea de nord a Manhattan’s Fort Tryon Park, clădirea incorporează elemente din cinci mănăstiri medievale franţuzeşti şi de la alte amplasamente monahale din Franţa. Grădinile sale sunt un loc minunat de a petrece după-masa. Plătiţi pentru mănăstiri sau Muzeul Metropolitan şi vedeţi-le pe amândouă la preţ de unu.
Carnegie Hall, 154 West 57th Street.
Rockefeller Plaza 630 5th Avenue; Pomul de Crăciun, patinoarul, magazinele şi zarva, nu trebuie să rataţi această piaţă
St. Patrick’s Cathedral, Fifth Ave între 50/51st Streets.
The United Nations, 1st Avenue pe 46th Street. Oferă un parc cu vedere spre East River, tururi şi istoria construcţiei.
Sony Wonder Technology Lab, 550 Madison Avenue, 212 833- 8100. O experienţă a tehnologiei de ultimă oră, sponsorizată de Sony.
Radio City Music Hall, 1260 Avenue of the Americas, 212 632-3975,. Vedeţi Rockettes sau alt show, ori pur şi simplu vizitaţi clădirea.
Washington Square Park, şi arcul său faimos, situat în inima aşa-numitului Village.
World Financial Center. Lângă amplasamentul fostelor Turnuri Gemene; Cumpărături, cinare, evenimente şi Winter Garden (Grădina de Iarnă) sunt toate deschise pentru public.

NYC_-_Guggenheim_Museum

Muzee
New York are câteva dintre cele mai fine muzee ale lumii.
Cooper-Hewitt National Design Museum, 2 East 91st Street. O filială a Smithsonian Institution, devotată design-ului istoric şi contemporan.
Guggenheim Museum, 1071 Fifth Avenue pe 89th Street, 212 423-3500. Artă internaţională modernă şi contemporană.
Metropolitan Museum of Art, 1000 Fifth Avenue pe 82nd Street, 212 535-7710.
Museum of Modern Art, 212 708-9400.
Intrepid Sea-Air-Space Museum, 212 245-0072.
Museum of Television and Radio, 212 621-6800.
Museum of Sex, 233 Fifth Avenue pe 27th Street, 212 689-6337.
Museum of Natural History, 79th Street şi Central Park West, 212 313-7278. Deschis 10 – 17:45.
Nicholas Roerich Museum 319 W. 107th St. 212 864-7704. Deschis Mar-Dum 14 – 17.

seattle-1114710

Alte orașe:
Boston – oraș universitar cu o istorie colonial, pasionat de sport;
Chicago – al treilea mare oraș al SUA, „inima” Midwest și un important hub de transport;
Las Vegas – „capital” jocurilor de noroc, oraș situate în deșertul Nevada, gazdă a celor mai mari 20 de hoteluri din SUA;
Los Angeles – al doilea cel mai mare oraș al SUA, casă a industriei filmului, dar și domiciliu pentru mulți actori, muzicieni, artiști plastici, scriitori. Un oraș, din păcate, sufocat de poluare;
Miami – atracția sudului, oraș însorit, vibrant, cu puternice influențe latine și o cultură provenind din zona Caribbeană;
New Orleans – denumit și “The Big Easy”, este locul de naștere al jazz-ului și este cunoscut pentru sărbătoarea anuală „Mardi Gras”, o petrecere cu multa muzica, parade, picnicuri, un festival al veseliei pe care toata lumea il asteapta, an de an, cu entuziasm și care se desfășoară în oraș din 1827;
San Francisco – orașul din estuary, cunoscut pentru celebrul său Golden Gate Bridge, un oraș vibrant, destul de des cufundat în ceață;
Seattle – un oraș bogat în muzee, monumente și oportunități de recreere, orașul care se spune că are cinci anotimpuri, unul fiind al ploilor;
Washington, D.C. – este capital actuală a SUA, găzduind principalele instituții ale statului, dar și muzee, monumente, cu o comunitate multiculturală;

Colorado River02

Alte destinații
Mare Canion, Arizona;
Mesa Verde National Park — un park în care se află cel mai bine conservate locuințe străvechi săpate în stânci;
Muntele Rushmore — memorialul celor 4 președinți dăltuiți în piatra munților;
Cascasa Niagara— cea mai mare cădere de apă din America de Nord, aflată la granița cu Canada;
Walt Disney World — cel mai popular resort destinat copiilor;
Yellowstone National Park — primul parc national al SUA, locul unde e află spectaculosul gheizer Old Faithful;
Yosemite National Park — parcul în care se află celebrul vârf muntos denumit „El Capitan” și nu mai puțin celebrii arbori giganți de sequoia.

pier-535613_960_720

Condiţii de intrare şi regim de şedere

Intrarea pe teritoriul SUA se poate face, de regulă, numai pe baza unui paşaport valabil în care a fost aplicată o viză de intrare eliberată de o misiune diplomatică sau consulară americană din străinătate, aflată în termen de valabilitate. Intrarea în SUA se poate face, de asemenea, pe baza documentului de reşedinţă permanentă (green card), valabil,  însoţit de paşaportul naţional, de asemenea, valabil. Alte documente acceptate la intrarea în SUA sunt permisul de reintrare (re-entry permit) sau documentul de călătorie pentru refugiaţi (refugee travel document), ambele eliberate de U.S. Department of Homeland Security.

Controlul de trecere al frontierei se realizează la toate punctele de trecere ale frontierei (aeroporturi, porturi, puncte rutiere) şi constă în examinarea documentelor de călătorie (paşaport şi viză) şi într-un scurt interviu pentru verificarea scopului şi duratei vizei în SUA. Începând cu data de 5 ianuarie 2004, a fost introdus programul US-VISIT (U.S. Visitor and Immigrant Status Indicator Technology), în baza căruia toţi pasagerii cu vârste cuprinse între 14 şi 79 de ani sunt supuşi amprentării şi fotografierii digitale cu ocazia efectuării controlului de trecere a frontierei SUA. În 2013, acest program a fost transformat în OBIM (Office of Biometric Identity Management), funcţiile de stocare a datelor biometrice fiind extinse cu realizarea unei analize comparative între datele existente deja în baza de date, cele prelevate pe loc şi cele înmagazinate în cipul paşapoartelor biometrice.

Şederea pe teritoriul SUA este limitată la cea permisă prin documentul emis, respectiv viză sau permis de şedere.

Depăşirea termenului de valabilitate este considerată infracţiune şi poate conduce la îndepărtarea forţată de pe teritoriul SUA şi instituirea unei interdicţii.

Atragem atenţia în special asupra vizelor de tip B1/B2 (vizită, turism/afaceri), care au valabilitatea acordată, de regulă, pe 10 ani, dar care permit o şedere de maximum 6 luni (180 zile) într-un an. Ca verificare, la trecerea frontierei SUA, funcţionarul din punctul de control aplică în paşaport o ştampilă cu o dată, care indică ultima zi de şedere permisă în SUA. Aceasta nu trebuie depăşită, şederea devenind ilegală. Prelungirea şederii peste termenul legal se poate acorda numai de către US Citizenship and Immigration Services, în urma analizării motivaţiei aduse.

Informaţii personale despre călători / Passenger Name Record (PNR)

Legea americană solicită companiilor aeriene, care efectuează zboruri în şi din Statele Unite ale Americii, să pună la dispoziţia U.S. Department of Homeland Security, US Customs and Border Protection, informaţii personale despre călători, informaţii cunoscute sub denumirea de “Passenger Name Record (PNR)”.

Scopul solicitării informaţiilor este de prevenire şi combatere a terorismului şi a altor infracţiuni transfrontaliere.

Informaţiile se colectează prin intermediul agenţiilor de rezervare a serviciilor de călătorie şi se transmit agenţiilor americane de securitate la data efectuării rezervării biletului de avion.

PNR-ul este obligatoriu pentru toţi operatorii de zboruri către şi dinspre Statele Unite ale Americii.

Informaţiile personale ale pasagerilor au caracter confidenţial şi sunt protejate de lege.

Programul de colectare şi diseminare a datelor personale ale pasagerilor (PNR) este opozabil tuturor călătorilor şi se efectuează în baza legii americane – the Privacy Act of 1974 şi 49 U.S. Code & 44909 (c) (3)- Passenger Manifests şi a regulamentelor de aplicare a legii, 19 Code of Federal Regulations 122.49 d- PNR Information.

Între Uniunea Europeană (UE) şi SUA a fost încheiat, în decembrie 2011, Acordul privind PNR-ul, aprobat de Parlamentul european în aprilie 2012.

PNR-ul, obţinut urmare zborurilor efectuate pe ruta SUA-Uniunea Europeană, tur-retur, va fi păstrat şi stocat activ timp de şapte ani şi inactiv, timp de opt ani. Pentru situaţii specifice, PNR-ul poate fi stocat până la data arhivării informaţiilor pentru care a fost solicitat şi obţinut.

Persoanele interesate pot solicita acces la propriul PNR, cu respectarea procedurilor administrative specifice în astfel de situaţii. Datele de contact ale autorităţii americane competente sunt: Freedom of Information Act (FOIA) Request, U.S. Customs and Border Protection 1300 Pennsylvania Avenue, NW, Washington, DC 20229.

Funcţionarii care realizează controlul de trecere al frontierei au autoritate deplină, în temeiul legislaţiei americane, pentru a refuza intrarea persoanelor în SUA, chiar dacă acestea prezintă documente de călătorie şi vize valabile, în cazul în care, în urma controlului efectuat rezultă neconcordanţe între motivul declarat de călător la momentul obţinerii vizei şi motivul declarat la intrarea în SUA.

Menţinerea evidenţei intrării/ieşirii cetăţenilor străini pe teritoriul SUA se făcea anterior prin intermediul declaraţiei de intrare (formularul I-94). Din aprilie 2013, acest formular nu se mai completează la intrarea în SUA, el fiind generat automat de sistemul informatic la procesarea trecerii frontierei. În cazul în care este necesară înregistrarea respectivă (I-94), aceasta se poate obţine de la https://i94.cbp.dhs.gov/I94/request.html

Referitor la conţinutul bagajelor, atragem atenţia asupra faptului că autoritățile americane interzic introducerea pe teritoriul SUA a produselor alimentare de orice fel (vegetale sau animale), iar dacă acestea există, ele trebuie declarate (formularul 6059B) şi predate funcţionarilor vamali. Nedeclararea şi depistarea unor astfel de produse în bagaje atrage confiscarea lor şi obligaţia plăţii unei amenzi. Verificările bagajelor cu ajutorul câinilor dresaţi este o operaţiune de rutină în punctele vamale. Formularul vamal se completează înainte de trecerea frontierei (de regulă în avion, dacă se ajunge în SUA pe calea aerului) doar de către unul dintre membrii de familie, pentru întreaga familie.

Pentru mai multe informaţii cu privire la formularele ce trebuie completate înainte de intrarea pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, vă rugăm accesaţi stie-ul web:http://www.cbp.gov/xp/cgov/home.xml

De asemenea, potrivit unei uzanţe generale şi a înregistrării PNR create pentru călătorie, cetăţenii străini (de exemplu, români) care au şi cetăţenie americană şi vor să călătorească din ţara lor (România) în SUA, trebuie să aibă şi să prezinte paşaportul american valabil (prezentarea paşaportului românesc la punctul de îmbarcare spre SUA poate fi refuzată, până la obţinerea unui paşaport american valabil).

Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare prevăzute de legislaţia americană, recomandăm consultarea informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile americane:

Viza de intrare în SUA se obţine de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Statelor Unite ale Americii din străinătate. În România, vizele se pot obţine de la Secţia Consulară a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Viza SUA nu se eliberează de către autorităţile de frontieră.

Legea americană privind imigrarea şi naturalizarea prevedeexistenţa mai multor categorii de viză: viza de vizitator/turistică (B2), viza în interes de serviciu (B1), viza de tranzit (C), viza de studii (F) şi (M), viza pentru schimburi de experienţă (J si Q), vizele de muncă (C, D, H1-B, H2-B, I, L, P3, R).

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

În acest sens, aplicațiile pentru telefoane mobile, puse de curând la dispoziția celor interesanți, în mod gratuit, pentru platforme iPhone și Android (informații suplimentare prin link http://www.mae.ro/app_cs) sunt de un real folos pentru semnalarea situațiilor periculoase și contactarea misiunii române cea mai apropiată.

Recomandări privind comportamentul pe durata călătoriilor în Statele Unite

Comportamentul faţă de reprezentanţii autorităţilor americane (autorităţi de frontieră, vamă, poliţie etc.) trebuie să fie caracterizat de politeţe, bunăvoinţă şi respect. Trebuie furnizate răspunsuri la toate întrebările adresate de aceştia şi trebuie respectate cu exactitate îndrumările pe care ei le formulează.

Recomandăm să se evite angajarea în discuţii contradictorii cu reprezentanţii acestor autorităţi. În cazul în care, prin comportamentul lor, aceştia cauzează încălcarea unui drept sau aduc atingere integrităţii fizice sau demnităţii unei persoane, acea persoană are posibilitatea de a depune o plângere la autoritatea al cărui reprezentant s-a comportat în mod necorespunzător.

Vă recomandăm insistent să evitaţi comentariile adresate în mod special funcţionarilor din aeroporturi, referitoare  la procedurile de verificare corporală şi a bagajelor pentru călătoriile aeriene. Aceste măsuri de verificare sunt dispuse în baza legii americane şi orice comentariu nepotrivit în legătură cu acestea poate fi interpretat ca obstrucţionare a îndeplinirii unei funcţii publice. Persoanei care este responsabilă pentru astfel de comentarii îi poate fi refuzată îmbarcarea sau intrarea în SUA (după caz).

Este obligatoriu ca, pe întreaga durată a şederii în Statele Unite, să se păstreze scopul care a fost declarat la data obţinerii vizei de intrare. Desfăşurarea de activităţi lucrative pe teritoriul SUA nu este permisă decât în baza unui statut corespunzător, conferit de tipul de viză obţinut individual. Recomandăm respectarea cu stricteţe a regimului de viză. Cu titlu de exemplu, viza turistică (de tip B2) nu permite desfăşurarea în nici un caz a unei forme de activitate lucrativă, iar viza pentru studii (de tip F1) permite decât desfăşurarea unor activităţi lucrative limitate la organizarea campusului studenţesc. Încălcarea obligaţiilor stabilite prin regimul de viză constituie infracţiune şi atrage reţinerea, arestarea, judecarea şi expulzarea din Statele Unite ale Americii,,eventual cu instituirea unei interdicţii.

Ameninţări teroriste

Administraţia SUA manifestă o continuă preocupare faţă de potenţialele atacuri teroriste pe teritoriul său. Ulterior atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, guvernul american a introdus în 2002 un sistem de avertizare asupra pericoluluiproducerii de noi atacuri teroriste pe teritoriul american. Nivelurile de alertă utilizate erau reprezentate de un set de 5 culori:: verde (risc scăzut), albastru (alertă preventivă), galben (alertă medie), portocaliu (alertă ridicată), roşu (alertă maximă). În anul 2011, acest sistem a fost înlocuit cu unul mai simplu, NTAS (National Terrorism Advisory System), compus din două niveluri: pericol mărit şi pericol iminent. Acestea sunt aduse la cunoştinţa publicului pe toate canalele publice disponibile, fiind precizate şi perioadele de valabilitate ale avertizărilor. Pentru informaţii suplimentare, recomandăm consultarea informaţiilor furnizate de autorităţile americane: http://www.dhs.gov/national-terrorism-advisory-system.

În scopul menţinerii transportului aerian internaţional în condiţii de maximă siguranţă, din data de 4 ianuarie 2010, Statele Unite ale Americii, prin Transport Security Administration – TSA (Administraţia de Siguranţă a Transportului), a introdus noile măsuri de securitate pentru toate zborurile către SUA. Măsurile de securitate prevăd verificări de acte, bagaje şi interviuri intermediare, pe aeroporturi de tranzit, ca şi folosirea de tehnologii cu un grad sporit de inspecţie şi verificare. Nici zborurile interne din SUA nu sunt exceptate de la derularea acestor măsuri de siguranţă. Faţă de reglementările privind bagajele şi conţinutul acestora, responsabilii americani îndrumă persoanele interesate, că, la data achiziţionării biletului de călătorie, să solicite informaţiile respective direct de la linia aeriană transportatoare, având în vedere specificitatea informaţiilor în funcţie de compania aeriană transportatoare.

Cetăţenilor români care călătoresc în SUA li se recomandă să urmărească în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile americane (http://www.dhs.gov;http://www.travel.state.gov ) şi să acceseze periodic site-ul oficial al Ministerului român al Afacerilor Externe (http://www.mae.ro).

Siguranţă şi criminalitate

Statele Unite ale Americii reprezintă, în general, o ţară sigură. Oraşele americane se caracterizează, ca şi în alte părţi ale lumii, prin zone ”bune” şi zone “periculoase”, în special către periferii.Recomandăm evitarea frecventării zonelor rău famate, în special pe timpul nopţii, informaţii privind locaţia respectivelor zone putând fi obţinute prin consultarea localnicilor şi a presei locale.

Înaintea deplasării către destinaţia dorită, recomandăm rezervarea serviciilor de cazare. Înnoptarea în staţiile de tren, în autogări sau în maşini parcate în locurile special amenajate pentru staţionarea vehiculelor nu este acceptată în SUA.

În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor americane, trebuie apelat următoarul număre de urgenţă:

  • 911 – poliţie, pompieri, salvare, alte servicii de urgenţă (după preluarea apelului, se indică natura urgenţei).

Vă recomandăm, de asemenea, sesizarea, în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă, al celui mai apropiat oficiu consular român, prin numărul de urgenţă afişat pe site-ul fiecărei misiuni, care poate acorda asistenţa consulară în condiţiile prevăzute de lege.

Dezastre naturale

Recomandăm obţinerea de informaţii în timp util, din partea autorităţilor locale de resort, asupra posibilităţii producerii de uragane, tornade şi furtuni tropicale (având în vedere că în SUA există zone predipuse frecvent la astfel de fenomene). Recomandăm găsirea de adăpost şi luarea tuturor măsurilor de siguranţă în astfel de situaţii. La nevoie, se va apela numărul unic de urgenţă 911, dacă este necesară intervenţia autorităţilor americane.

În zonele cu vegetaţie uscată, aflate mai ales pe coasta vestică a SUA, producerea de incendii de păduri şi zone forestiere este întâlnită în mod frecvent. Înaintea călătoriei în SUA, recomandăm obţinerea de informaţii privind zonele potenţial afectate şi evitarea frecventării acelor zone. Informaţii la zi se pot obţine prin consultarea paginii webhttp://www.nhc.noaa.gov/. De asemenea, vă recomandăm accesarea site-ului oficial al MAE român, Rubrica “Sfaturi de călătorie/ Alerte de călătorie.”

Sistemul medical

Sistemul de servicii medicale este foarte bine organizat în SUA, însă de cele mai multe ori presupune achitarea unor sume de bani considerabile (noţiunea de “servicii medicale de urgenţă”, efectuate fără a prezenta o asigurare medicală valabilă, este mult mai limitată decât ceea ce înseamnă în România). Pentru a se evita obligativitatea achitarării unor cheltuieli medicale foarte mari, cauzate de apariţia unor stări de boală, accident sau deces, recomandăm încheierea în avans a unei asigurări medicale (asigurare medicală internaţională sau asigurare medicală de călătorie) înaintea efectuării deplasării în SUA. Nu se prevede necesitatea administrării de vaccinuri speciale pentru călătoria în SUA. Pentru persoanele interesate există mai multe pagini web care oferă informaţii privind sistemul de asigurare medicală on-line (de exemplu: http://www.visitorscoverage.com).

Din aceleaşi motive, persoanele care stau mai mult timp în SUA, fie din motive profesionale, fie familiale, trebuie să aibă încheiate asigurări medicale, care să le permită accesul la asistenţă medicală în caz de nevoie. Dacă există sponsori ai şederii acestor persoane, aceştia trebuie să aibă în vedere şi suportarea acestui tip de cheltuieli.

Ignorarea acestor recomandări poate duce la situaţii neplăcute sau chiar dificile, fie prin respingerea asigurării asistenţei medicale necesare, fie prin taxarea acestora la valori greu suportabile de cetăţenii români (raportate la veniturile medii din România).

Condiţii privind traficul auto

Starea generală a drumurilor şi a infrastructurii este bună. SUA deţine un sistem extins de autostrăzi, şosele interstatale şi drumuri naţionale. Unele autostrăzi prevăd taxe de drum (toll roads), punctele de taxare permiţând plata fie cu transpondere (localnici sau pentru transport persoane sau marfă), cu card specific (eCash) sau numerar, porţile de trecere pentru fiecare metodă de plată fiind presemnalizată. “Forţarea” trecerii fără plata taxei declanşează fotografierea mijlocului de transport şi avertizarea imediată a patrulelor mobile de poliţie.

Fiecare stat american, component al SUA, are propria legislaţie şi regulamente în privinţa circulaţiei auto. În majoritatea statelor americane, limita de viteză maximă legal admisă este de 65 mile/oră (110 km/oră), cu excepţia zonelor prevăzute cu indicatoare de limitare a vitezei. Supravegherea traficului auto în localităţi şi pe autostrăzi se realizează prin televiziune cu circuit închis (unele camere sunt cuplate la internet şi furnizează imagini în timp real), cu patrulare aeriană (elicoptere) şi unităţi mobile auto (patrue de autostradă, de multe ori fără însemne de poliţie la vedere). Depistarea depăşirii vitezei legale se poate face prin orice metodă cunoscută (puncte fixe, puncte mobile, echipaje mobile, elicopter), amenzile fiind consistente. Echipajele mobile care constată depăşirea vitezei legale sau orice altă abatere în trafic nu încasează amenzile, toate faptele consemnate fiind trimise în instanţa civilă competentă a locului, unde făptaşul are posibilitatea de a contesta măsura dispusă (printr-un proces civil). Dacă se efectuează plata “bail-ului”, corespondentul amenzii, cazul se consideră închis (cu excepţia punctelor care se adună în cazierul conducătorului auto). Deţinerea de aparate antiradar este permisă (în bagajul personal), dar folosirea lor este ilegală.

Majoritatea statelor americane prevăd obligativitatea purtării centurii de siguranţă, iar copiii trebuie să călătorească numai în scaune special destinate. Se interzice consumul de băuturi alcoolice la volan sau conducerea autovehicului sub influenţa băuturilor alcoolice, nerespectarea acestor reguli constituind infracţiuni, pedepsite aspru de lege.

Permisul de conducere

Permisul de conducere internaţional nu este obligatoriu în Statele Unite, dar este într-o anumită măsură, “mai bine primit” decât permisul românesc. Pe perioada şederii în SUA, cetăţenii români pot conduce autovehiculele în baza permiselor de conducere româneşti. Legea locală recunoaşte valabilitatea acestora pentru un interval de maximum 6 luni, după care preschimbarea lor în permise auto americane devine obligatorie (dacă şederea în SUA depăşeşte caracterul temporar al unei şederi în scop de vizită/afaceri/turism).

Nu este permisă folosirea permisului românesc pentru activităţi comerciale (transport de persoane sau marfă) pe teritoriul SUA, chiar dacă permisul românesc prevede această categorie de autovehicule. Pentru obţinerea de informaţii suplimentare, recomandăm accesarea paginii web http://www.dmv.org/.

Reglementări vamale

Controlul vamal se efectuează în punctul de frontieră utilizat la intrarea în Statele Unite şi presupune declararea de către fiecare persoană a bunurilor pe care le introduce cu ocazia intrării. Declararea acestor bunuri se face în scris, pentru persoanele care intră în SUA prin porturi şi aeroporturi. Formularul de declaraţie vamală (6059B) este pus la dispoziţia pasagerilor de către toate companiile aeriene şi maritime în timpul deplasării spre Statele Unite (se completează un singur formular/familie).

Bunurile introduse pentru uz personal nu se taxează, însă bunurile destinate unor activităţi de comerţ, cadourile sau alte bunuri care nu sunt destinate uzului personal sunt supuse taxelor vamale şi taxelor comerciale (sale tax), potrivit legislaţiei americane (pot fi diferite, în funcţie de stat). În categoria bunurilor destinate uzului personal se numără, cu titlu de exemplu, articole de îmbrăcăminte, articole cosmetice, bijuterii cu valoare de până la 300 dolari SUA, aparate video sau fotografice, aparatură acustică portabilă, echipamente de vânătoare sau pescuit etc.

În general, se acceptă introducerea în SUA, cu scutire de taxe vamale, a unui litru de băuturi alcoolice şi a unui număr de 200 de ţigarete (1 carton), 50 de ţigări de foi sau două kilograme (2kg) de tutun.

Autorităţile americane de frontieră interzic introducerea în Statele Unite a următoarelor categorii de bunuri: ţesuturi umane nesterilizate (sânge, ţesuturi, organe); culturi de bacterii, virusuri sau organisme similare; animale suspecte a fi infestate cu virusuri transmisibile la om. Pentru introducerea unor organisme vii, precum melci, lilieci sau insecte, este necesar un aviz favorabil obţinut în prealabil de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (Center for Disease Control and Prevention F-05, 1600 Clifton Road NE, Atlanta, Georgia 30333).Persoanelor care intenţionează să importe acest gen de organisme li se recomandă să obţină avizele necesare, înaintea intrării lor în Statele Unite.

Materialele biologice sau produsele animale, plantele, fructele şi legumele pot fi introduse în SUA numai pe baza unui aviz favorabil obţinut în prealabil de la Serviciul de Inspecţie a Sănătăţii Animalelor şi Plantelor (APHIS, Federal Building, 6505 Belcrest Road, Hyattsville, Maryland 20782). Persoanelor care intenţionează să importe acest gen de produse li se recomandă să obţină avizele necesare înaintea aducerii lor în SUA.

Importul de carne şi produse din carne este în general interzis, cu excepţia anumitor tipuri de conserve. Pentru detalii suplimentare şi obţinerea permiselor necesare importului acestor produse, este indicat să se contacteze Biroul pentru Import-Export al Departamentului pentru Agricultură (APHIS-VS, 4700 River Road, Unit 40, Riverdale, Maryland, 20737).

Produsele contrafăcute (cărţi, casete audio şi video, CD-uri, DVD-uri, programe de computer) sunt supuse confiscării şi distrugerii.

Armele de vânătoare pot fi introduse în SUA numai pe baza permisului obţinut în prealabil de la Biroul pentru Controlul Importurilor de Arme şi Muniţii (Firearms and Explosives Import Branch, Washington, DC 20226).

Importul de medicamente şi substanţe narcotice este strict interzis. Excepţie fac persoanele care se află sub tratament medical şi care poartă asupra lor medicamentele sau substanţele prescrise de medicul personal. În aceste condiţii, medicamentele sau substanţele narcotice trebuie declarate, identificate şi inscripţionate în clar, cu menţionarea concentraţiei fiecăreia. Ele trebuie însoţite de reţeta în baza căreia au fost eliberate sau de declaraţia autentică a medicului care a recomandat utilizarea acelor medicamente sau substanţe. Cantitatea acestor medicamente sau substanţe nu trebuie să depăşească o limită rezonabilă pentru uzul personal al persoanei care se află sub tratament.

Banii pot fi introduşi sau scoşi în/din SUA, de regulă, sub forma instrumentelor monetare. Se pot introduce sau scoate în numerar sume de până la 10 000 dolari SUA. Pentru sume care depăşesc 10 000 dolari SUA, în orice combinaţie de instrumente monetare, trebuie completată o declaraţie specială (formularul 4790). Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu confiscarea sumelor nedeclarate.

Regimul animalelor de companie

Autoritatea centrală veterinară a Statelor Unite ale Americii este reprezentată de U.S. Public Health Service, Centers for Disease Control and Prevention (Agenţia de Sănătate Publică, Centrele de Prevenire şi Control al Bolilor, abreviat CDC).

Regimul intrării şi şederii pe teritoriul american cu animale de companie (câini, pisici etc) este reglementat de către regulamentele CDC. Regulamentele CDC prevăd condiţii similare pentru introducerea în SUA a animalelor de companie, indiferent de punctul de trecere a frontierei şi/sau de modalitatea de intrare a acestora pe teritoriul american: cale aeriană, terestră sau navală.

Având în vedere faptul că, în mod frecvent, animalele de companie călătoresc împreună cu bagajele, acestora li se aplică reguli similare de import, protecţie şi vamă. Călătorii sunt obligaţi să-şi declare animalele de companie pe formularele vamale.

  • Regimul călătoriei câinilor:

CDC nu solicită prezentarea certificatelor sanitar-veterinare la data introducerii câinilor în Statele Unite, însă, de la caz la caz, companiile aeriene transportatoare pot solicita prezentarea unor certificate veterinare de sănătate. Aceste certificate de sănătate se eliberează de către veterinarii în a căror arie de competenţă se află şi sunt înregistrate respectivele animale. Condiţia esenţială la data intrării în Statele Unite este ca animalul de companie să fie sănătos şi să nu fie infestat cu vreun virus contagios pentru oameni. În caz contrar, animalul este reţinut la primul punct de intrare în SUA, diagnosticat şi preluat în carantină, până la vindecare, cheltuielile medicale urmând a fi suportate de către proprietarul animalului.

  • Certificatul antirabic

În ceea ce priveşte condiţiile de imunizare, câinele trebuie vaccinat împotriva rabiei, vaccinul antirabic trebuind a fi administrat cu cel puţin 30 zile înainte ca animalul sa fie introdus în Statele Unite. Vaccinul antirabic nu este necesar în cazul câinilor cu vârsta de până la 3 luni. Pentru situaţia în care câinele a fost vaccinat cu mai puţin de 30 zile înainte de intrarea în SUA, câinele este preluat în carantină şi eliberat după împlinirea termenului de 30 zile.

  • Regimul călătoriei pisicilor

În cazul pisicilor, regulile sunt similare în ceea ce priveşte prezentarea certificatului de sănătate la data intrării în Statele Unite, însă companiile aeriene transportatoare pot solicita prezentarea unor astfel de certificate de sănătate.

Pisicile trebuie să fie sănătoase la data călătoriei în Statele Unite şi să nu fie infestate cu viruşi transmisibili la om. Spre deosebire de câini, ca regulă generală, pisicile nu au nevoie de certificate antirabice la data intrării în SUA, dar unele state americane, respectiv companii aeriene, solicită prezentarea certificatelor antirabice şi pentru pisici.

Pisicile bolnave sunt reţinute în carantină până la vindecare, costurile medicale urmând a fi suportate de către proprietarii acestora.

Informaţii detaliate despre autoritatea veterinară americană centrală – CDC – pot fi accesate la linkul: http://www.cdc.gov/.

Informaţii despre cabinetele de veterinari la porturile de intrare în Statele Unite pot fi regăsite pe pagina www.aphis.usda.gov/import_export/animals/animal_import/animal_imports_portlist.shtml

Exportul animalelor de companie din SUA se face numai după ce animalul este inspectat, vaccinat şi atestat de către un medic veterinar atestat, care emite un certificat de sănătate în acest scop.

GhidEuropean va recomanda: Statele Unite ale Americii

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *