Ne oprim mai întâi la Biserica de lemn din Şurdesti, monument UNESCO. Locașul de cult a fost ridicat la 54 de metri înâlțime, în anul 1721 sub directa supraveghere a lui Toma Macarie şi poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Este considerată ca fiind cea mai înaltă construcţie veche din lemn de stejar, turnul măsurând 54 m, înconjurat de alte 4 mici turnulete, înălţimea totală de la sol fiind de 72 m. În trecut, oamenii credeau că dacă biserica este mai inaltă, rugăciunile lor ajung mai repede la Dumnezeu.

Pe langă înălţimea impunătoare, trebuie remarcat că este singura biserică din Ţara Chioarului care are acoperiş cu poală dublă. De asemenea, este unic în această zonă şi pridvorul cu două rânduri de arcade suprapuse. Picturile interioare au fost realizate de zugravul Ştefan din Şişeşti în 1783 şi reprezintă scene biblice din Vechiul şi Noul Testament. Frumuseţea bisericii este sporită de existenţa brâului în funie răsucită.

 

Ne continuăm drumul spre apa repede a râului Cosău, la Biserica Sfantul Nicolae din Budesti, construită în anul 1643 și aflată în Patrimoniul Mondial UNESCO. Biserica e construită din bârne groase aşezate pe un soclu din piatră de râu. În interiorul bisericii se păstrează cămaşa de zale şi coiful lui Pintea, despre care tradiţia spune că el însuşi le-ar fi adus aici.

Pictura este executată în culori deschise, calde, luminoase şi bine armonizate. A fost realizată în jurul anului 1762 de Alexandru Ponehalschi, fiind vizibilă astăzi numai pe jumătatea vestică a locașului de cult, pe tâmplă şi în altar. În biserică mai există icoane pe sticlă foarte vechi, dar și icoane pe lemn datând din secolul al XVII-lea. Dintre acestea, cea mai însemnată este o icoană înfăţişându-l pe Sf. Ioan Botezătorul și care provine dintr-o biserică din secolul XV, pictată, cum arată inscripţia în slavonă, de „mult greşitul Gheorghe”.

Nu știm cât a greșit Gheorghe, știm însă că la baza clopotniţei sunt patru turnuleţe, detaliu arhitectural neobişnuit pentru construcţiile de lemn din Maramureş.

Urcăm pe albia Cosăului pe care îl traversăm pentru a ajunge pe Valea Izei, pentru a admira Biserica din Ieud Deal, și eau monument UNESCO, construită din lemn de brad. Istoricii nu au căzut de acord cu privire la data ridicării acestei biserici. Unele documente o prezintă ca fiind cea mai veche biserică de lemn din Maramures, datând-o 1364; conform altor păreri, ea datează, probabil, din secolul XVII.

Construcţia urmează canoanele tradiţionale: pictura şi iconostasul, bine conservate, sunt de secol XVIII.

Picturile interioare au fost realizate de către Alexandru Ponehalschi, unul din cei mai activi zugravi de biserici din Maramureş la acele vremuri. Pereţii pronaosului ilustrează Judecata de Apoi, cu un foc al infernului care îi cuprinde pe condamnaţi.

În biserică există icoane vechi de lemn (sec. XVI-XVII), o valoroasa colecţie de icoane pe sticlă aduse de la Nicula, toate acestea alături de covoare vopsite în culori vegetale şi cărţi de mare valoare; demne de amintit sunt tipăriturile lui Coresi “Întrebare creştinească” şi “Apostolul” datând din secolul XV, precum şi alte documente tipărite la Iaşi şi la Blaj. În podul bisericii a fost descoperit “Codicele de la Ieud“, manuscris de o valoare inestimabilă, datat 1391, considerat ca fiind cel mai vechi text în limba română, scris cu litere chirilice.