Numele oficial: Departement de la Guadeloupe;
Forma scurtă: Guadeloupe;
Codul de tara ISO: gp;
Ora oficială: UTC -4h;
Prefixul telefonic de țară: +590;
Capitala: Basse-Terre;
Alte oraşe: Gosier, Gustavia, Petit Bourg, Sainte Anne, Saint-François;
Forma de guvernământ: teritoriu de peste mări al Franței;
Localizare: Caraibe, insule la sud-est de Puertor Rico;
Suprafaţa: 1630 km²;
Relief: origine vulcanică, munți de încrețire;
Climat: subtropical temperat de vânturi dominante, moderat umed.

Oraşe si monumente de vizitat:
– Sainte-Anne, Saint-François, Le Gosier
– Cimitirul marin de la Désirade;
– Case coloniale.

Natura:
– Parcul național Guadeloupe: pădure tropicală, cascada Carbet, vulcanul Soufrière;
– Drumeții, canoe, sporturi nautice;
– Plantații de cafea, distilerii de rom;
– Plaje de la Pointe-Noire la Sainte-Rose.

Alegerea momentului potrivit:
Arhipelagul beneficiază de un climat călduros (temperatura apei mării are o medie de 27° C), în general umed, dar temperat de alizee. Decembrie-iunie (sezonul secetos) este de preferat în loc de iulie-noiembrie, inteval în care există și pericolul declanșării de uragane.

Temperaturi (medie zi/noapte, in °C):
Pointe-à-Pitre: ianuarie 28/19, aprilie 29/21, iulie 30/23, octombrie 30/22.

Festivaluri/Tradiţii:
– prima duminică din ianuarie : carnaval;
– decembrie: „Route du Rhum”, cursă transatlantică de veliere.

Prezentare:
Arhipelagul Guadelupa (franceză Guadeloupe) este situat în partea estică a Caraibelor, în insulele Antilele Mici, la 600 km nord de coastele Americii de Sud și la 600 km la est de insula Hispaniola, cam la aceeași longitudine cu Labrador și Insulele Falkland și la aceeași latitudine cu Tailanda sau Honduras.

Guadelupa are două insule principale, Basse-Terre și Grande-Terre, separate printr-un canal îngust numit Râul Sărat (franceză la Rivière Salé) și câteva insule mai mici adiacente: Insula La Désirade, Insula Marie-Galante și Insulele Les Saintes, un arhipelag format din 9 insule din care două sunt locuite. Basse-Terre se întinde pe o suprafață de 848 km² și are un relief abrupt vulcanic, punctul culminant, de asemenea cel mai înalt din Guadelupa, vulcanul Soufrière aflat încă în activitate, are o înălțime de 1467 m. Grande-Terre se întinde pe o suprafață de 588 km² și are un relief format din dealuri și câmpii plate iar substratul este calcaros.

Înspre nord, insulele Saint Barthélemy și partea franceză din insula Saint Martin sunt tot sub jurisdicția Guadelupei, dar în 7 decembrie 2003, ambele au votat să devină colectivități de peste mări (collectivité d’outre-mer), lucru care se așteaptă să se întâmple în cadrul anului 2007. Acestea sunt separate de Guadelupa de insulele Sfântul Kitts și Nevis, Montserrat și Antigua și Barbuda

Guadelupa Este un departament de peste mări al Franței (département d’outre-mer sau prescurtat DOM). Ca toate celelalte DOM-uri, Guadelupa este una dintre cele 26 regiuni ale Franței (région d’outre-mer) fiind parte integrală a Republicii Franceze și a Uniunii Europene.

Guadelupa este populată încă din secolul III î.Hr. de triburile amerindiene Arawak și ulterior de tribul Carib ce au gonit tribul Arawak până în Secolul VIII și au redenumir insula “Karukera” sau “Insula apelor frumoase”.

Insula a fost descoperită de către europeni în cea de a doua expediție a lui Cristofor Columb la data de 14 noiembrie 1493. Acesta a botezat-o Santa María de Guadalupe de Extremadura, după Fecioara Maria venerată la o mănăstire regală spaniolă din Guadelupa în regiunea Extremadura.

După colonizarea insulei St. Cristophe (actualmente St. Kitts din Sfântul Kitts și Nevis), Compania Franceză a Insulelor Americane a decis colonizarea unei alte insule. Guadelupa a fost aleasă în detrimentul Martinicăi. Insula a intrat în posesia Franței în 1653 și a fost anexată de Franța în 1674. În secolul următor insula a fost ocupată de mai multe ori de trupele britanice dar în 1763 Franța, învinsă în urma unui război, a abandonat pretențiile teritoriale asupra Canadei în schimbul recunoașterii suveranității franceze asupra Guadelupei.

În perioada de haos care a urmat Revoluției Franceze, trupele britanice au ocupat insula în 1794 între 21 aprilie și 2 iunie. Francezii au recucerit insula și, conform principiilor revoluționare, au abolit sclavagismul. A urmat o revoltă a sclavilor care au atacat foștii proprietari de sclavi și deținătorii plantațiilor de trestie de zahăr. Datorită amenințării diverselor interese financiare, Napoleon a trimis o expediție militară care a înăbușit revolta și a reinstaurat sclavagismul, peste 10.000 oameni murind în urma acestei acțiuni.

În 4 februarie 1810 britanicii au ocupat iar insula, în data de 3 martie 1813 au cedat-o Suediei ca o consecință a Războaielor Napoleoniene. În 1814 insula a revenit sub suzeranitate franceză, lucru consfințit de Tratatul de la Viena din 1815. Finalmente sclavagismul a fost abolit definitiv în insulă în anul 1848 la inițiativa lui Victor Schoelcher. La începutul secolului XX datorită reducerii profiturilor obținute din cultivarea trestiei de zahăr, Guadelupa a început să se orienteze spre alte domenii, în 1923 aceasta exportând primele banane.

Între 1940 și 1943 insula a fost sub controlul Guvernului de la Vichy care a instaurat un regim de muncă forțată. În 1946 aceasta a devenit un departament de peste mări în care au fost incorporate ulterior și alte insule.

Guadelupa este parte a Uniunii Europene cu statutul de regiune ultraperiferică, ceea ce îi permite să beneficieze de măsuri specifice, adică adaptări ale dreptului comunitar la caracteristicile și constrângerile particulare ale regiunii. Astfel, Guadelupa folosește moneda Euro dar nu face parte din Acordurile Schengen. Locuitorii votează în alegerile europene într-o circumscripție electorală specială a departamentelor franceze de peste mări care, la ultimele alegeri europene, a desemnat 3 parlamentari.

În 2003 a fost propusă o reformă administrativă, prin care instituțiile regiunii urmau să fuzioneze cu cele ale departamentului. Propunerea a fost refuzată prin referendum, în cele 2 arondismente ale arhipelagului Guadelupa, dar a fost acceptată în arondismentul din nord, al insulelor Saint Barthélemy și Saint Martin. Astfel, acestea vor fi reorganizate sub forma unei colectivități de peste mări separate de Guadelupa, dar aflată tot în cadrul Uniunii Europene (spre deosebire de celelalte colectivități de peste mări). Reforma se așteaptă să aibă loc în cursul anului 2007, fiind acceptată de către Parlamentul Franței la sfârșitul anului 2006.

Turismul
Litoralul de sud al insulei Grande Terre găzduiește zonele cele mai turistice, presărat de numeroase hoteluri situate în apropierea plajelor de nisip alb protejate de recifi coralieni. Totuși, datorită costului redus al altor destinații caraibiene și al scăderii traficului aerian după 11 septembrie 2001 și al unei serii de accidente din vara lui 2005, sectorul are de suferit.

Ca o imagine de ansamblu, Guadelupa apare în cadrul regiunii caraibiene ca o insulă bogată, cu o rată de alfabetizare net superioară și un sistem de sănătate și securitate socială echivalent cu cel al țărilor dezvoltate. Această situație însă nu este generată local, ci este datorată în principal transferului de fonduri din Franța metropolitană. Acest lucru pe lângă faptul că permite menținerea sistemului social avantajos și al infrastructurii excepționale, are dezavantajele sale, cum ar fi: descurajarea inițiativei private, creșterea dependenței de statul francez, lucru ce nu permite nici un grad de autonomie, o rată de șomaj puternică și o balanță comercială deficitară.

Cultura
Cultura Guadelupei se remarcă prin reușitele literare ale unor locuitori, cel mai de seamă fiind poetul Saint-John Perse, pseudonimul utilizat de Alexis Léger, care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 1960. Comunitatea literară din Guadelupa a fost și este foarte numeroasă, cuprinzând numeroși scriitori, poeți, romancieri, eseiști și jurnaliști, între care nume ca Maryse Condé, Ernest Pépin și Simone Schwartz-Bart. De asemenea, artele plastice sunt foarte importante, în special pictura și sculptura.

Muzica și dansul sunt foarte populare, interacțiunea dintre influențele africane, franceze, indiene și levantine dând naștere unor forme noi, specifice arhipelagului, cum ar fi muzica la biguine sau gwo ka à l base sau dansurile zouk sau toumbélé. În Guadelupa au loc numeroase festivaluri internaționale, cum ar fi Festivalul de Blues Creol, Festivalul Marie-Galante etc.

Vestimentația tradițională feminină este unică, formată din numeroase straturi de materiale colorate, un rol important avându-l bijuteriile, în special din aur, din Guadelupa fiind originari și câțiva croitori celebri. Bucătăria din Guadelupa este din ce în ce mai apreciată, inclusiv peste hotare și în restaurantele șic din Paris.

Un eveniment important, ce are loc odată la 4 ani, în luna noiembrie, este cursa transatlantică în solitar La Route du Rhum între Saint-Malo în Bretania și Pointe-à-Pitre, aceasta fiind considerată ca una dintre cele mai dure competiții de navigație solitară.

Condiţii de intrare şi regim de şedere
Planificarea unei călătorii în străinătate presupune, în primul rând, o informare corectă asupra condiţiilor de intrare şi regimul de şedere din ţara de destinaţie.

Fie că vorbim de condiţiile privind traficul auto, legislaţia vamală, utilizarea cărţilor de credit, sau regimul de călătorie al animalelor de companie, cetăţenii români trebuie să ţină cont de faptul că există anumite particularităţi naţionale care trebuie respectate în funcţie de ţara în care se efectuează deplasarea.

În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe consideră că este necesar ca fiecare cetăţean român să conştientizeze riscurile asociate unei călătorii în străinătate şi să îşi asume în mod individual responsabilitatea pentru reducerea acestora.

Prin intermediul rubricii “Sfaturi de călătorie”, Ministerul Afacerilor Externe îşi propune să pună la dispoziţia cetăţenilor români care doresc să se deplaseze in străinătate câteva informaţii utile de călătorie pentru majoritatea statelor lumii.

Pentru a preveni apariţia unor situaţii neplăcute, este recomandat ca cetăţenii români să se informeze asupra reglementărilor specifice statului în care urmează să călătorească!

Atenţie! Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care doresc să călătorească in străinătate, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Direcţiei Relaţii Consulare, monitorizează şi actualizează în permanenţă informaţiile cuprinse în cadrul rubricii „Sfaturi de călătorie” şi „Vize şi Servicii consulare”.

Recomandări generale pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în străinătate:
Procuraţi-vă un ghid de călătorie pentru destinaţia aleasă.

Informaţi-vă asupra situaţiei de securitate din zonă.
Accesaţi periodic pagina web a Ministerului Afacerilor Externe, rubricile „Sfaturi de călătorie” şi „Vize şi servicii consulare”.

Consultaţi ghidurile de călătorie puse la dispoziţie de către Ministerul Afacerilor Externe la rubrica Sfaturi de călătorie » Ghiduri de călătorie.

Verificaţi şi alte informaţii oficiale furnizate de instituţii ale statului român (Poliţia de Frontieră, etc.) precum şi informaţii oficiale furnizate de autorităţile ţării în care doriţi să vă deplasaţi.

Pentru obţinerea unor informaţii turistice suplimentare, vă recomandăm să consultaţi informaţiile oficiale furnizate de autorităţile statului în care doriţi să vă deplasaţi.

Odată ajunşi în ţara de destinaţie, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se adreseze misiunilor diplomatice sau consulare ale României şi să îşi anunţe prezenţa în zonă, comunicând astfel propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. Coordonatele misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare le puteţi găsi la rubrica Misiuni ale României.

Atenţionăm cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc că îşi asumă propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie a misiunilor diplomatice în astfel de zone sunt reduse.

În cazul în care cetăţenii români se confruntă totuşi cu o situaţie deosebită, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României sunt pregătite să acorde, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la cerere sau din oficiu, atunci când situaţia o impune, consultanţă de specialitate şi asistenţă consulară. Coordonatele misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare le puteţi găsi la rubrica Misiuni ale României.

Informaţiile prezentate în această secţiune au numai caracter informativ. Ele nu angajează răspunderea noastra pentru eventualele prejudicii suferite pe timpul călătoriei. Fiecare călător trebuie să fie conştient de faptul că riscurile de securitate sunt prezente oriunde în lume şi să îşi asigure în mod individual măsurile de protecţie necesare.

GhidEuropean va recomanda: Guadelupa