Bucuresti – Muzeul Theodor Aman

Cladirea in stil neoclasic, dateaza din 1869 si a fost realizata de catre arhitectul Fr. Scheller dupa planurile artistului. Colectia cuprinde numeroase uleiuri, desene, acuarele, gravuri, sculptura apartinand fondului original donat de Ana Aman (in 1904), la care s-au adaugat lucrari provenite din achizitii ulterioare. Alaturi de panze reprezentative, muzeul poseda o ampla colectie de gravuri in acuaforte, tehnica pe care Theodor Aman a exprimentat-o catre sfarsitul vietii, placi originale, precum si presa de imprimare.

Casa-Aman2
Casa Aman de pe strada Rosetti

De numele lui Theodor Aman (1831-1891) se leaga infiintarea, la Bucuresti, a primei scoli superioare de arte plastice, al carei director a fost mai bine de un sfert de veac; tot el a organizat si primele expozitii colective cu caracter periodic, precum si cea dintai pinacoteca bucuresteana. Muzeul – casa memoriala – se afla in cladirea (declarata monument istoric) construita in 1869, ca locuinta si atelier, dupa planurile lui Aman; ornamentatiile exterioare ale casei, conceputa in stil neoclasic italian au fost realizate de Aman insusi, dovedit a fi nu numai primul reprezentant de seama al picturii noastre clasice ci si un priceput sculptor. Expozitia pastreaza, in mare parte, vechea randuiala a casei, spatiul cel mai important fiind atelierul mare, care functiona si ca expozitie permanenta pentru lucrarile artistului; sunt prezentate obiecte personale, unelte, precum si un numar mare de tablouri, desene si gravuri, marturisind varietatea operei lui Aman ca subiect, tehnica si gen.

Casa-Aman3

De la finalizarea lucrarilor de constructie, in 1869, casa a fost folosita ca reşedinta a familiei Aman şi ca atelier ale pictorului. Incepand cu 1908 aici se deschide pentru public primul muzeu de arta care aducea in fata bucureştenilor colectia impresionanta a artistului. Nu mai putin de 196 de picturi, 400 e desene şi gravuri şi alte 50 de placi de gravura sunt depozitate in acest muzeu, insa accesul persoanelor care vor sa se bucure de acest patrimoniu este in continuare interzis.

©GhidEuropean

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.