Canada

 
Numele oficial: Canada;
Forma internaţională: Canada;
Codul de tara ISO: .ca;
Ora oficiala: dela GMT-8 până la GMT-3,5;
Ora de vara: (DST) Martie  – Septembrie;
Prefixul telefonic de tara: +1
Capitala:   Ottawa (pop. 1 million locuitori);
Alte oraşe: Toronto (4,5 mil.), Montreal (3,4 mil.), Vancouver (2 mil.), Calgary (1 mil.), Quebec (500.000);
Forma de guvernământ: confederație în democrație parlamentară;
Localizare: nordul Americii, mărginită de Oceanul Arctic la nord și, la sud, și vest de SUA;
Suprafaţa: 9.093.507km²;
Populația: 35.540.419 locuitori;
Relief: fiind a doua țară a lumii ca intindere și relieful este vast, oferind priveliști minunate, dominate de păduri, munți, preerii, tundre arctice, ghețari, dealuri și văi, răuri și lacuri;

Climat: cu ierni extrem de aspre, Canada dispune de o regiune doar, cu un climat aproximativ echilibrat – Ontario. În regiunea din apropirea Cercului Ardtic, temperaturile nu depășesc 12°C , vara. Pe de altă parte, pe costa estică, în British Columbia, clima este ceva mai blândă;

Natură și peisaje:
– Parcul național istoric “L’Anse aux Meadows” (așezare a wikingilor);
– Parcul național Nahanni;
– Parcul paleontologic al Dinozaurilor;
– Parcurile naționale Kluane, Wrangell-Saint-Elias și Tatshenshini-Alsek;
– Insula Anthony;
– “Head Smashed-in Bison Jump” – parc tematic indian;
– Parcul național Wood Buffalo;
– Parcul național din masivul muntos Rocky Mountains;
– Parcul național Gros Morne;
– Canalul Rideau;
– Situl fosilifer Joggins;
– Peisajul cultural din Grand Pré;
– Centrul basc de vânare a balenelor Red Bay.
– Masivuri muntoase, canioane, ghețari, parcuri naționale (Banff și Jasper);
– Muskwa-Kechika, dealuri sterpe (Red Deer), insula Vancouver, cu padurile sale de brazi;
– în regiunile costiere: fiorduri, arhipelaguri înghețate, păduri boreale, lacuri, canioane (Nahanni-Sud), delta Mackenzie;
– Insulele Bonaventure, Madeleine, Prince Eduard și d’Anticosti;
– estuarul Saint-Laurent;
– coasta Labrador;
– cea mai mare maree de pe Terra (New-Brunswick);
– Cascada Niagara;

Faună și floră:
– urși, elani, bizoni, balene, delfini;
– castori, urși polari, vulpi arctice;
– preerile Saskatchewan și Manitoba;

Orașe și monumente:
– vechile situri ale căutătorilor de aur din Yukon;
– Zona istorică din orașul Québec;
– Orașul vechi din Lunenburg;
– Situl paleontologic Miguasha.

Alegerea momentului potrivit:
Datorită climei aspre din timpul iernilor, cea mai bună perioadă pentru a vizita Canada este iunie-august. În regiunile din nord, iulie-august este cel mai potrivit interval, dar zilele sunt lungi iar nopțile aproape inexistente: un fenomen natural pentru Cercul polar de nord, dar cu totul neobisnuit pentru ceilalti locuitori ai Terrei: soarele se afla pe cer 24 de ore incontinuu, fara sa apuna!

Temperaturi (medie zi/noapte, în °C):
Montréal (est) : ianuarie -7/-17, aprilie 11/0, iulie 26/14, octombrie 12/2;
Toronto (sud-est) : ianuarie -1/-8; aprilie 11/2, iulie 27/16, octombrie 15/6;
Vancouver (vest) : ianuarie 6/1, aprilie 13/5, iulie 22/13, octombrie 14/7;
Winnipeg (vest) : ianuarie -13/-23, aprilie 10/-3, iulie 26/13, octombrie 11/0.

 

 

 

 

 

 

 

 

Festivaluri/Tradiții:

• Anul Nou — 1 ianuarie
• Family Day — a treia zi de luni din februarie;
• Carnavaluri la Québec și Chicoutimi. – februarie;
• Good Friday — prima vineri din aprilie, timp de o săptămână;
• Easter Sunday — prima duminică din aprilie;
• Canada Day—1 iulie
• Festival de jazz a Montréal – iulie;
• Rodeo la Calgary (Stampede) – iulie;
• Civic Day — prima zi de luni din august;
• Ziua Muncii — prima zi de luni din septembrie;
• Thanksgiving—a doua zi de luni din octombrie;
• Crăciunul — 25 decembrie;

Pro:
Destinație din „Lumea Nouă” cu puternice tradiții europene, un „must see” pentru cei care aleg continentul american pentru vacanță. Orașe moderne, un stil de viață dezinhibat și liniștit. Minunate peisaje, precum și „Nopțile Albe”, specifice țărilor din preajma Cercului Polar.

Contra:
– Pentru europeni, o destinație îndepărtată, marcată de un zbor lung cu avionul și schimbarea fusului orar;

Prezentare
Ca suprafață, Canada este a doua țară a lumii ca întindere după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat federal, în zece provincii și trei teritorii. Este mărginită la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se învecinează cu Statele Unite ale Americii.

Populată la început în mod exclusiv de populație aborigenă, Canada a fost fondată sub forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze. Ca formă de organizare statală, Canada este, din 1867, un dominion britanic, deci o monarhie constituțională.

În realitate, Canada și-a obținut independența de Marea Britanie în mod pașnic, printr-un proces gradual început cu întemeierea Canadei în 1867 și definitivat în 1982, când Canada a obținut dreptul de a-și modifica propria constituție.

În prezent, Canada este un stat independent, care funcționează ca o democrație parlamentară și monarhie constituțională bine articulată, șef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al cărei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei, David Lloyd Johnston. Șeful guvernului este primul ministru al Canadei, actualmente Justin Trudeau.

Canada se autodefinește ca fiind o națiune bilingvă și multiculturală. Engleza și franceza sunt ambele limbi oficiale. La începutul anilor 1970, Canada începe să adopte concepte de diversitate culturală și multiculturalism, concepte pe care mulți canadieni le consideră astăzi ca unele dintre principalele caracteristici ale țării.

Țară industrializată și avansată tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorită rezervelor considerabile de combustibili fosili și a generării de energie nucleară și hidroelectrică. Economia diversificată se bazează mult pe abundența resurselor naturale și a comerțului extern, în special cu Statele Unite, cu care Canada are o relație complexă și de lungă durată, relație care poate fi descrisă drept cel mai strâns și mai vast parteneriat comercial din istorie.

Canada este alcătuită din zece provincii și trei teritorii. Provinciile au un grad crescut de autonomie față de guvernul federal, în timp ce teritoriile sunt controlate mai îndeaproape de acesta.

Guvernele provinciale sunt responsabile pentru multe dintre programele sociale canadiene (precum sistemul medical, învățământul și asistența socială) și colectează venituri fiscale totale mai mari decât cele ale guvernului federal – o caracteristică aproape unică între federațiile lumii. In anumite provincii cetatenii canadieni pot vota prin internet la alegerile locale. Guvernul federal poate iniția programe naționale, din care provinciile pot opta să fie excluse. În realitate, astfel de autoexcluderi sunt rare. Guvernul federal face plăți de egalizare pentru a asigura standarde de deservire și impozitare relativ uniforme între provinciile bogate și sărace.

Toate provinciile au legislaturi unicamerale, alese democratic și guverne conduse de cîte un premier, selectat în aceeași manieră ca și Prim-ministrul Canadei. Fiecare provincie are câte un Locotenent-Guvernator, numit de Prim-ministrul Canadei, care reprezintă Regina la nivel provincial în același fel în care Guvernatorul General reprezintă coroana la nivel federal.

Natura
Pădurile boreale domină întinderea țării, ghețarii sunt predominanți în regiunea arctică și în Munții Stâncoși, în timp ce terenul relativ plat al preriilor este propice pentru agricultură. Marile Lacuri alimentează Fluviul Sfântul Laurențiu (St. Lawrence) (în sud-est) o zonă care găzduiește o mare parte din populația Canadei.

Canada ocupă partea nordică a Americii de Nord. Are o graniță comună la sud cu cele 48 de state adiacente ale SUA și la nordvest cu Alaska, întinzându-se de la Oceanul Atlantic în est la Oceanul Pacific în vest; la nord se găsește Oceanul Arctic. Din 1925, Canada are pretenții asupra teritoriilor arctice dintre 60° și 141° longitudine vestică, deși aceste pretenții nu sunt universal recunoscute. Cea mai nordică așezare umană din Canada (și din lume) este Baza forțelor militare canadiene CFS Alert localizată pe vârful nordic al Insulei Ellesmere – latitudine 82.5°N – la doar 834 kilometri (450 mile nautice) de Polul Nord. După suprafață teritorială, Canada este a doua țară din lume, după Rusia.

Densitatea populației de 3,5 locuitori pe kilometrul pătrat este una dintre cele mai scăzute din lume. Cea mai dens populată parte a țării este Coridorul Québec City-Windsor în sud-est. La nordul aceste regiuni se găsește vastul Scut Canadian, o zonă stâncoasă erodată de-a lungul ultimei glaciațiuni, cu soluri sărace, dar bogată în minerale, cu lacuri și cursuri de apă abundente. De fapt, teritoriul Canadei încorporează peste 60% din lacurile planetei.

Newfoundland se află la gura Golfului Sfântului Laurențiu (Gulf of Saint Lawrence), cel mai lat estuar din lume. Provinciile Maritime continuă spre est, înspre ocean, în continuarea provinciei Québec. New Brunswick și Nova Scotia sunt despărțile de Golful Fundy, unde au loc cele mai ample maree de pe mapamond. La vest de Ontario, preeriile canadiene se întind vaste înspre Munții Stâncoși, care le separă de British Columbia.

Flora nordului canadian devine din ce în ce mai rarefiată de la păduri de conifere la tundră și, în final, pământuri lipsite de vegetație în nordul extrem. Nordul continental este încercuit de un vast arhipelag încorporând unele dintre cele mai mari insule din lume.

Temperaturile medii în Canada depind de locație. Iernile pot fi aspre în multe zone ale țării, mai ales în preerii, unde temperatura medie zilnică este sub −15 °C. Excepția este British Columbia, care se bucură de un climat temperat, cu ierni ușoare și ploioase. Media temperaturilor maxime în timpul verii pe coastele estică și vestică este între 21 și 24 °C.

Cultura
Una dintre cele zece țări cu cea mai bună calitate a vieții din lume, potrivit ONU, Canada se caracterizează prin diversitate culturală, fondată în principal, pe cultura britanică și franceză, cu elemente ale tradițiilor populației aborigene și contribuțiile progresive ale numeroaselor valuri de imigrație din întreaga lume.

Canada este membru fondator al ONU, al Commonwealth și al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), membru al NATO și al OSCE, membru al forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), membru al Organizației Statelor Americane (OSA), membru al Consiliului Arctic și, de asemenea, membru al G7, al G8 și al G20. Structura diversificată a societății canadiene determină existența unor numeroase contacte interumane cu alte populații de pe mapamond.

Cele două limbi oficiale ale țării sunt engleza și franceza, vorbite de 56,3% și respectiv 28,7% din populație, iar religiile cele mai reprezentative sub aspectul confesiunii declarate și practicate sunt catolicism (45%), protestantism (29%), dar și alte minorități reprezentând toate religiile: anglicană, mozaică, hindusă, budistă, ortodoxă.

În literatura țării reprezentativi sunt scriitori precum Margaret Atwood, o prolifica autoare de poezie, romane, critic literar și activist politic, sau Pierre Trottier (Montreal, 21 martie 1925), poet, eseist și diplomat.
O destinație artistică înfloritoare a țării este Vechiul Port Montreal, fost centru comercial al Americii de Nord din prima jumătate a secolului al—XX-lea, aflat în centrul istoric al orașului cosmopolit și francofon Montreal. Vechiul Quebec (Vieux Quebec) este singura cetate la nord de Mexic și a fost întemeiată în 1608 ca punct comercial de valorificare a blănurilor. Exteriorul fortificat și poziționarea strategică deasupra râului St. Lawrence indică tensiunile teritoriale istorice între Franța și Anglia, care au culminat cu Bătălia de pe Câmpia Abraham (1759).

Orașul este împărțit în două — Haute și Basse — și are străduțe pietruite, clădiri și biserici din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea, piețe, parcuri și monumente, reprezentarea vie a unei mici părți din vechea Europa.

Capitala țării, Ottawa, situată în Ontario, la granița cu Quebec, este faimoasă pentru mulțimea de galerii de artă, muzee și festivaluri recunoscute în toată lumea, precum Festivalul Lalelelor din luna mai, Ziua Națională, serile de muzică din lunile de vară potrivit www.ottawatourism.ca. Orașul este împărțit în două de Canalul Rideau. Construit între 1826-1832 și inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, acesta oferă în timpul verii plăcerea unei plimbări cu barca, iar în timpul iernii se transformă în cel mai mare patinoar din lume.
Ottawa adăpostește numeroase clădiri guvernamentale, fiind reședința parlamentului federal (Parliament Hill), un monument emblematic, o îmbinare spectaculoasă de tradiții, obiceiuri și culturi. Acesta este compus din trei construcții cu o arhitectură în stil neogotic. În lunile de vară, în fiecare dimineață, pe pajiștea din fața clădirii are loc ceremonia schimbării gărzii, un eveniment solemn care atrage numeroși turiști.

Un alt obiectiv atractiv este Basilica Catedrale Nôtre-Dame, cea mai veche biserică din oraș aflată pe bulevardul Sussex Drive. În imediata apropiere se află Muzeul de Arte Frumoase, în care se poate admira arta inuită, având și o secțiune de pictură europeană. Interesante exponate se regăsesc și în Muzeul Canadian al Războiului, iar Muzeul Canadian al Civilizației, cel mai vizitat muzeu din Canada, impresionează cel mai mult prin exteriorul său, edificiul fiind o construcție modernă.

Turnul CN este cea mai înaltă structură liberă din lume și reprezintă un punct de referință al orașului Toronto. Completat în 1976, turnul de 553 m oferă priveliști magnifice asupra orașului și lacului Ontario. După o ascensiune de 58 secunde cu liftul de sticlă se ajunge la restaurantul rotitor ce oferă o panoramă de 360 grade.

Din această țară, au fost incluse, până în 2011, pe lista patrimoniului mondial UNESCO, 15 obiective printre care: Parcul paleontologic al Dinozaurilor (1979), Parcul Național din masivul muntos Rocky Mountains (1984), Zona istorică din orațul Québec (1985), Orațul vechi din Lunenburg (1995), Situl paleontologic Miguasha (1999), Situl fosilifer Joggins (2008), Peisajul cultural din Grand Pré (2012).

Gastronomie
În general, bucătăria canadiană prezintă numeroase asemănări cu cea britanică și americană, dar bucătăria tradițională își are rădăcinile în cea franceză. Dacă “brewis” (cod) este preferat în Newfoundland, iar “clambakes” este o specialitate populară în Prince Edward Island, Quebecul se poate lăuda cu o bucătărie exclusiv franceză. Quebec este cel mai bogat în ceea ce privește specialitățile gastronomice. Felurile populare de aici includ “tourtiere” (plăcintă cu carne) și “ragout de boulettes et de pattes de cochon” (tocană cu găluște și picioare de porc), “poutine” (cartofi cu brânză și sos). Quebec este faimos și pentru siropul de arțar utilizat în numeroase feluri de mâncare, Canada fiind producătorul numărul unu al acestuia.

În zona Ontario, două dintre felurile preferate sunt friptura de fazan și plăcinta cu dovleac. Bucătăria din Alberta este faimoasă pentru preparatele din carne de vită, carne de bizon sau elan.

Bucătăria din vestul Canadei este foarte asemănătoare cu cea din SUA. Printe specialități se regăsesc: hamburger (sau burger), salate, sendvișuri-uri înfășurate în tortilla de porumb sau alte cereale, dar și plăcintele cu carne. “Flipper Pie” este o inedită plăcintă preparată din înotătoarele focilor și servită de Paști.

Bucătăria tradițională provenită de la popoarele aborigene are la baza un amestec de vânat sălbatic, produse agricole de crescătorie și nelipsitul sirop de arțar.

Pe lângă peștele și carnea de curcan, vită, pui, porc, căprioară sau bizon, cele mai consumate vegetale sunt porumbul, cartofii, fasolea, mazărea, orezul (sălbatic), potrivit www dietetik.ro. Dintr-un soi special de mazăre galbenă se prepară renumita “Soupe au pois jaunes”, o supă servită alături de bucățele mărunțite de carne de porc sărată. “Jigg’s Dinner” reprezintă un adevărat festin culinar din nordul Canadei, consumat duminica. Acesta constă în cartofi fierți, morcovi, varză și din carne de vită sărată, servite alături de piure de mazăre.

De asemenea preferate în consumul canadienilor sunt și fructele de pădure, îndeosebi afinele din care se prepară delicioase tarte, dar și o serie întreagă de cereale, canadienii fiind producătorii unor tipuri de pâine sănătoasă și puțin îmbogățită artificial.

Deserturile tradiționale sunt prăjitura cu brânză (uneori decorate cu fructe sau ciocolată), tortul de morcov și nuci, dulce și picant, acoperit cu glazură, dar și tortul de ciocolată. “Nanaimo Bars” este cel mai cunoscut desert, o prăjitură triplu stratificată, din biscuite cu cacao la bază, budincă de vanilie și ciocolata topită. Se servește rece.

Băuturile preferate și consumate sunt: apa cu gheață; “Clamato”, un suc de roșii cu suc de scoici; espresso și cappuccino; berea (Labatt Albastru, Granville Pale Ale); vinul (Riesling, Chardonnay, Cabernet Franc). Renumit este vinul de gheață, produs din struguri care au înghețat până la începutul iernii, un vin de desert foarte dulce.

Condiții de călătorie
Cetăţenii români au nevoie de viză pentru a intra în Canada.

Scopurile cele mai frecvente pentru care sunt acordate vizele sunt vizită, imigrare, studii şi contracte de muncă. Nu există posibilitatea obţinerii vizei la frontieră.
Vizele se obţin de la orice misiune diplomatică sau oficiu consular canadian din străinătate.

Începând cu data de 2 noiembrie 2015, a fost facilitată obținerea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Canada,dacă îndeplinesc următoarele condiții:

• intenționează să călătorească în scop de vizită în Canada;
• demonstrează că au mai călătorit în Canada în ultimii 10 ani, sau dețin în prezent o viză valabilă pentru SUA.

Astfel, cetățenii români care îndeplinesc condițiile mai sus menționate vor fi scutiți de obligația de a depune documente justificative privind situația lor materială, iar procesarea vizelor va fi efectuată cu celeritate.
Viza în scop de vizită are o valabilitate de utilizare de două luni (termen de intrare în ţară), iar după intrarea pe teritoriul Canadei, un vizitator are dreptul să stea maximum şase luni, cu posibilitatea obţinerii unei prelungiri de încă şase luni.

Cererea pentru extinderea perioadei de şedere în Canada trebuie făcută cu trei săptămâni înainte de expirarea termenului de şedere. Vizitatorii trebuie să părăsească ţara după maximum şase luni de la intrare, dacă nu solicită, în mod justificat, prelungirea perioadei. Autorităţile canadiene de frontieră pot, în unele cazuri, să precizeze un termen mai mic de şedere decât cel obişnuit (şase luni), acesta înscriindu-se sub ştampila de intrare în Canada. De regulă, ofiţerii de frontieră avizează persoanele respective asupra perioadei de şedere. Se recomandă ca cetăţenii români să solicite informaţii suplimentare în cazul în care au unele neclarităţi.

Vizele în scop de studii şi de muncă se acordă numai pe timp limitat. În România, vizele se pot obţine de la Ambasada Canadei din Bucureşti:

http://www.canadainternational.gc.ca/romania-roumanie/index.aspx?lang=eng

Pentru detalii suplimentare privind regimul vizelor canadiene şi al imigraţiei, recomandăm consultarea informaţiilor prezentate de autorităţile canadiene:Ministerul Afacerilor Externe al Canadei, la: www.international.gc.ca/international/index.aspx”>http://www.international.gc.ca/international/index.aspx

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

Informaţii utile pentru oamenii de afaceri români, referitoare la Programul “Business Express”, lansat de către autorităţile canadiene în data de 10 octombrie 2014.

Lansarea Programului “Business Express” a fost anunţată de către Ministerul pentru Cetăţenie şi Imigraţie din Canada în data de 10 octombrie 2014 şi vizează facilitarea călătoriilor în această ţară ale oamenilor de afaceri care reprezintă companii româneşti cu o cifră de afaceri ridicată.

MAE sublinează că vor beneficia de acest program doar reprezentanţii companiilor româneşti care au agreat includerea în programul respectiv, pe baza unor invitaţii adresate de către Ambasada Canadei la Bucureşti.

În perioada următoare, Ambasada Canadei la Bucureşti va transmite către companiile româneşti eligibile invitaţiile de a participa la acest program. Procesul de selecţie a companiilor se derulează exclusiv la nivelul misiunii diplomatice canadiene, nefiind necesare solicitări formulate în prealabil de către companiile româneşti.

Printre facilităţile de care vor beneficia reprezentanţii companiilor incluse în program se numără:

• prioritate la procesarea vizelor (cca. 3-4 zile lucrătoare);
• eliminarea obligativităţii prezentării anumitor documente justificative;
• posibilitatea de a transmite cererile de viză online.

Doriţi să munciţi în Canada?
Pentru a putea lucra legal în Canada, cetățenii români trebuie să dețină fie o viză de rezident temporar, fie permisul temporar de lucru, în funcție de criteriile stabilite de legislația canadiană pentru tipul de munca prestată.

Procedura de obținere a acestora precum și alte detalii pot fi găsite pe pagina de internet a Ministerului federal Canadian de Externe, la adresa: http://www.canadainternational.gc.ca/romania-roumanie  (Visa and Immigration).

Pentru informatii generale privind standarele de angajare, legislația muncii, protecția muncii, plăți compensatorii etc, accesați pagina de internet a Ministerului federal al Muncii: http://www.travail.gc.ca/fra/accueil.shtml. Aici se pot găsi trimiteri la condițile de angajare pentru fiecare provincie canadiana.

Pentru reglementările specifice provinciei Quebec, informații detaliate pot fi gasite pe pagina de internet a Ministerului provincial al Muncii și Solidarității Sociale: http://emploiquebec.gouv.qc.ca/

De la 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare, la nivel federal, un Program de intrare rapidă (Express entry) care a înlocuit programul anterior (Temporary Foreign Worker Program) aplicat în anii 2013-2014 și care a fost considerat un eșec (a fost suspendat în aplicare din 2013 și a generat o serie de blocaje – pe o parte și abuzuri din partea angajatorilor canadieni – pe de altă parte).

Noul program, prin care se scurtează mult procedura de soluționare urmărește facilitarea intrării tinerilor cu înaltă calificare, reducând opțiunile profesionale admisibile atât ca domenii cât și ca nivel de pregătire la 4 mari domenii de muncă:

• lucrători calificați în care sunt incluși cei specializați într-o meserie, management și comerț. Cele mai eligibile ocupații necesită studii universitare sau diplome eliberate de școlile de comerț;
• lucrători în domeniul sănătății în care sunt incluși medici, specialiști, asistente medicale practicante și alte specialități cum ar fi tehnicieni – laboranți, farmaciști și fizioterapeuți;
• absolvenți ai unor instituții internaționale în care sunt incluși cei care dețin o diplomă universitară, o diplomă sau un certificat de la o instituție post-liceală recunoscută în Canada. Diplomele și certificatele sunt acceptate numai dacă sunt emise de instituții publice de învățământ (nu private).
• absolvenți ai unor instituții internaționale de rang superior (deținători de diplome master sau doctorat primite în ultimii 2 ani, utilizate/acceptate pentru un program (de cercetare) al instituțiilor canadiene.

Pentru toate categoriile, dar în special pentru ultima, este necesară o ofertă de angajare completă (full time) sau pe perioadă nedeterminată cu un salariu care să permită solicitantului stabilitate economică în Canada.

Conform schiței federale (sus – prezentată), Canada va accepta în 2015 între 260.000 și 285.000 imigranți, (cu 20.000 peste cifra acceptată în 2014, dar sub cifra de 330.000 persoane acceptate în 2012; facem precizarea că între cei acceptați în 2014, cei mai mulți aveau deja vechime și proveneau din blocajele petrecute în 2013).

În cadrul federal, provinciile au lansat propuneri de program proprii cu accent pe necesitățile zonale: astfel, British Columbia solicită specialiști în domeniul exploatării și lichefierii gazelor; Alberta – specialiști în petrol și gaze; Saskatchewan – în minerit și agricultură. Domeniile de înaltă calificare – medical, inginerie, cercetare științifică sunt solicitări generale (provinciei British Columbia i-au fost alocate 5.500 locuri, față de 4.100 în 2014, în domenii de cercetare -master, doctorat).

Întreaga activitate este coordonată de Ministerul Muncii și Ministerul Imigrației și Cetățeniei care caută un echilibru între nevoile reale și bugetul de asigurări sociale (prin îmbătrânire și sosirea a numeroși “inactivi” pentru reintregirea familiilor, fondurile necesare au crescut constant).

Problema admisibilității “preferențiale” este generată și de faptul că autohtonii refuză să lucreze în anumite sectoare (lanțuri fast-food, agricultură, servicii publice de salubritate, îngrijire bătrâni, minerit etc.), sectoare care sunt acoperite de imigranți (în agricultură – sud americani, în alimentație publică și servicii publice – asiatici – filipinezi, indieni, pakistanezi etc).

Ameninţări teroriste
Canada nu a suferit atacuri teroriste pe teritoriul naţional şi riscul ameninţărilor teroriste în Canada este scăzut, însă cetăţenii români trebuie să aibă în vedere riscurile globale pe care fenomenul terorist le poate produce oriunde în lume.

Recomandăm cetăţenilor români care călătoresc sau se află în Canada să consulte periodic informaţiile prezentate de autorităţile canadiene şi să urmeze recomandările acestora.

Siguranţă şi criminalitate
Canada este o ţară sigură din punct de vedere al criminalităţii. Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini sunt mai frecvente în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi).

De asemenea, există trei oraşe cu potenţial infracţional ridicat (trafic şi consum de substanţe halucinogene, jafuri armate, schimburi de focuri de armă, răpiri etc.), în care crima organizată intră în cotidian: Toronto, Vancouver şi Montreal.

Se recomandă evitarea împrumutării cărţilor de credit personale, a cecurilor sau a altor documente personale, evitarea tranzacţiilor pe internet, dacă nu există siguranţa acestora.

În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei. În cazul pierderii paşaportului românesc, se recomandă sesizarea atât a biroului local de poliţie, cât şi a oficiului consular român cel mai apropiat.

În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor canadiene, trebuie apelate următoarele numere de urgenţă:

• 911 – poliţie, pompieri, salvare, alte servicii de urgenţă
• 0 pentru a intra în legătură cu operatorul telefonic naţional şi a solicita sprijin; operatorul telefonic, în cazuri de urgenţă, informează autorităţile de poliţie locale

Se recomandă ca titularul paşaportului să completeze datele particulare ale unei rude sau prieten care poate fi contactat în caz de accident (pagina 32 din paşaport) şi să citească cu atenţie recomandările din penultima copertă, interioară, a paşaportului. Pentru evitarea oricăror dificultăţi în timpul călătoriei sau şederii în străinătate, se recomandă fotocopierea primelor două pagini din paşaport (cele conţinând datele personale), în două exemplare, din care unul să fie lăsat la o rudă sau prieten şi celălalt să fie păstrat personal, separat de paşaport, pentru a uşura la nevoie identificarea titularului paşaportului pierdut, furat, deteriorat sau distrus.

Se recomandă, de asemenea, sesizarea celui mai apropiat oficiu consular român, care poate acorda asistenţa consulară în condiţiile prevăzute de lege:

• Ambasada României la Ottawa
• Consulatul General al României la Montreal
• Consulatul General al României la Toronto
• Consulatul General al României la Vancouver
• Consulatul General Onorific al României la Moncton
• Consulatul Onorific al României la Quebec

Sistemul medical
Canada nu suportă cheltuielile privind serviciile de spitalizare şi cele medicale, care sunt foarte costisitoare. Se impune încheierea unor asigurări medicale şi de călătorie în România, înaintea efectuării deplasării în Canada. De aceea, recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătoresc în Canada să încheie poliţe de asigurare de călătorie care includ şi acoperirea costurilor medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces.

Recomandăm ca aceste poliţe de asigurare să acopere întreaga durată a călătoriei, din ziua plecării din România până în ziua întoarcerii.

Condiţii privind traficul auto
Circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului public.

Starea drumurilor
Starea generală a infrastructurii rutiere este foarte bună.

Limitele de viteză
Viteza este limitată la 100 km/oră pe autostradă, iar în oraşe între 50 şi 80 km/oră. Depăşirea vitezei legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi substanţiale şi penalizări sub formă de puncte.

Parcarea
Parcarea se face, în general, contra cost.

Permisul de conducere
Întrucât în Canada fiecare provincie şi teritoriu are reguli şi norme proprii de circulaţie şi de emitere a permiselor de conducere, detalii specifice în funcţie de provincie se pot afla la departamentele de informaţii: http://www.tc.gc.ca/eng/regions-road.htm

Reglementări vamale
Importul în Canada al următoarelor mărfuri poate fi reglementat, controlat (necesitând un permis special) sau interzis, după caz: arme de foc sau alte arme (articole pirotehnice); droguri; produse provenind de la specii pe cale de dispariţie (fildeş, corali, produse din piele de reptilă); bunuri culturale (antichităţi, obiecte culturale). Suma limită în valută care poate fi introdusă şi scoasă din Canada este de 10.000 dolari canadieni de persoană.

Limitele cantitative pentru anumite produse care se introduc în Canada sunt: 1.14 litri băuturi spirtoase; 1.5 litri vin; 8.5 l bere; maximum 200 ţigări; 50 de trabucuri; 200 grame de tutun fabricat. Pentru cantităţile ce depăşesc aceste limite este necesară autorizaţie specială. Cantităţile sunt stabilite de fiecare provincie sau teritoriu. Evitarea transportului de produse alimentare de origine animală şi vegetală este necesară. Pentru cadouri ce depăşesc suma de 60 dolari canadieni se aplică taxe vamale.

Informaţii suplimentare privind regimul vamal aplicat de Canada pot fi obţinute de la Agenţia Canadiană de Inspectare a Alimentelor (www.inspection.gc.ca) sau Agenţia Serviciilor Frontaliere (http://www.cbsa-asfc.gc.ca/).

Regimul medicamentelor
Medicamentele pentru uz personal trebuie sa fie introduse în ambalajul original, iar posesorul trebuie să deţină o reţetă, o copie a acesteia sau o scrisoare din partea medicului care a prescris reţeta.

Regimul animalelor de companie
Animalele de companie care intră pe teritoriul canadian pot fi supuse unei perioade de carantină. Detalii despre regimul animalelor de companie pot fi obţinute de la Agenţia Serviciilor Frontaliere a Canadei (http://www.cbsa-asfc.gc.ca/).

Informaţiile prezentate în această secţiune au numai caracter informativ. Ele nu angajează răspunderea noastra pentru eventualele prejudicii suferite pe timpul călătoriei. Fiecare călător trebuie să fie conştient de faptul că riscurile de securitate sunt prezente oriunde în lume şi să îşi asigure în mod individual măsurile de protecţie necesare.

GhidEuropean va recomanda: Canada