Nume Oficial: Konungariket Sverige
Forma scurtă: Sverige
Forma internațională: Kingdom of Sweden
Forma internațională scurtă: Sweden
Codul de țară ISO: se
Ora oficială: Central European Time CET
Ora de vară: (DST) martie – octombrie (UTC +2)
Prefixul telefonic de țară: +46
Capitala: Stockholm (1.800.000 locuitori)
Alte orașe: Göteborg (766.000 locuitori), Malmö (550.000 locuitori), Uppsala, Helsingborg
Forma de guvernământ: Monarhie Constituţională
Localizare: Situată în nordul Europei, la Marea Baltică, între Finlanda și Norvegia
Suprafața: 450.295 km² ²
Relief: Câmpii fertile în sud, dealuri înalte împădurite în nord, munți în vest, vai largi de râuri pe tot teritoriul
Climat: Temperat în sud, cu ierni friguroase și veri răcoroase și subarctic în nord

Orase si monumente de vizitat:
– Stockholm, Malmö, Uppsala, Gothenburg, Sigtuna;
– Conace, castele, biserici medievale;
– Domeniul regal Drottningholm;
– Birka și Hovgården;
– Turnătoria de fier Engelberg;
– Gravurile rupestre de la Tanum;
– Cimitirul Skogskyrkogården din Stockholm;
– Orașul hanseatic Visby de pe insula Gotland;
– Domeniul clerical Gammelstad din Luleå;
– Portul naval Karlskrona;
– Vechea zonă minieră de exploatare a cuprului de la Falun;
– Postul de radio Varberg;
– Casele producătorilor de cherestea din provincia Hälsingland.

Natura:
– Lacuri, rauri, paduri, munti;
– Laponia (drumetii, „Noptile Albe”, Aurora Boreala);
– Platoul vulcanic Kinnekulle
cu o fauna bogata in cerbi, castori si lincsi;
– Canalul Göta, Parcul National Tyresta;
– Insula Gotland, Parcul national Gotska Sandon;
– Sporturi de iarna in statiunea Dogsledding;
– Peisajul arctic din Laponia;
– Arhipelagul Kvarken;
– Peisajul agricol din Öland;
– Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Suediei).

Alegerea momentului potrivit:
Cele mai multe zile insorite sunt intre mijlocul lunii mai pana la sfarsitul lunii august. In aceasta perioada temperatura depaseste de cele mai multe ori 20°C.
Din noiembrie pana in aprilie, lacurile ingheata, vremea este inchisa si umeda.
„Noptile Albe” pot fi admirate de la mijlocul lunii mai pana la sfarsitul lunii iulie, in zone turistice cat mai aproape de Cercul Polar.

Temperaturi (medie zi/noapte, in °C):
Kiruna (Laponia) – ianuarie -10/-19, aprilie 1/-8, iulie 17/ 7, octombrie 2/-5
Stockholm (sud-est) : ianuarie -1/-5, aprilie 9/1, iulie 22 /13, octombrie 10/5

Festivaluri/Traditii:
– Februarie: Piata de iarna lapona, la Jokkmokk
– Martie: “Vasaloppet” (concursuri de schi fond)
– 24-26 iunie : “Midsommar” (Sarbatoarea Sf. Ioan )
– 13 decembrie : St Lucia

Prezentare:
Cea mai comună introducere în tradițiile culinare ale Suediei de astăzi ar fi o masă alcătuită din chiftele și cartofi fierți, alături de un sos cremos și câteva lingurițe de dulceață de merișoare de munte, servite într-unul din restaurantele IKEA. Sigur că din punct de vedere gastronomic Suedia nu înseamnă numai chifteluțe și dulceață de merișoare, iar imaginea țării nu se cantonează numai în faima brandului său național.

Astfel încât ne putem imagina o casă din lemn, vopsită într-un roșu aprins, cu ușile și ramele ferestrelor galbene, înconjurată de o pădure deasă și așezată foarte aproape de un lac cu apa extrem de limpede. Cea mai apropiată clădire din vecinătate este toaleta de afară, și ea pictată în roșu aprins, sau poate căsuța din copaci, de unde copiii privesc căprioarele trecând liniștite prin curțile oamenilor.

Deși este o țară aproximativ de mărimea Franței, Suedia nu are decât 9 milioane de locuitori și un amestec de modern și sofisticat, amestec care îi conferă un farmec aparte.

Cu doar un secol în urmă în locul Suediei găseai doar o listă de contradicții. În primul rând inechitățile sociale și economice erau atât de profunde încât, privind la democrația de astăzi, aproape că nu-ți vine să crezi că este vorba despre una și aceeași națiune. Dacă acum o sută de ani vorbeam despre o societate agrară, în Suedia de astăzi se practică un capitalism autentic și sănătos.

Istoria Suediei a strălucit în epoca vikingilor, care și-au lăsat amprenta în nordul și vestul Europei până în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, atunci când descendenții lui Gustav Vasa au pus stăpânire pe vaste teritorii în Scandinavia și regiunea baltică. Deși în secolul al XX-lea Suedia a ales calea neutralității, paradoxal, astăzi industria de armament a țării asigură supraviețuirea națiunii.

Mândră și entuziastă în ceea ce privește tradițiile sale și extrem de tolerantă cu celelalte culturi, Suedia își primește oaspeții cu brațele deschise și pune pe masă tot ce are mai bun.

Stockholm, capitala Suediei, denumită și ”Veneția Nordului” datorită poziționării sale lagunare, îți oferă posibilitatea de a te plimba pe canale în zigzag, învârtindu-te în jurul celor 14 insule și trecând din apa dulce a Lacului Malaren în apa sărată a Mării Baltice. Astfel, un tur al arhipelagului este binevenit, dar nu trebuie să uităm nici Palatul Drottingholm, construit în secolul al XIV-lea de Regele Johan III pentru consoarta sa, Regina Katarina Jagellonika.
Unul dintre frumoasele sate din preajma capitalei Suediei este Mariefred, un fost oraș călugăresc în care se află Castelul Gripsholm, o bijuterie renascentistă construită pentru Regele Gustav I în 1526. La Uppsala, orașul în care s-a născut faimosul regizor suedez Ingmar Bergman, vom putea admira domul, o catedrală terminată în 1435, vizavi de care se găsește Gustavianum, o universitate-muzeu fondată în 1477. Nu vom ocoli nici orașul de pe râul Gota, adică Goteborg, sau Gothenburg, cel mai mare port al Suediei, apoi Malmo și Skane, două orașe din partea continentală a țării.

Vom spune, așadar, Hej, Hej sau Farvel, adică ”La revedere” și ne vom pregăti, pe îndelete, să cunoaștem mai îndeaproape orașele acestei minunate țări scandinave.

Suedia este împărțită în 25 de provincii, care nu au rol politic sau administrativ, ci s-au delimitat pe baza evoluției culturale și istorice. Capitala este Stockholm, iar principalele orașe sunt: Göteborg, Malmo, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Jonkoping, Helsingborg, Östersund.

Capitala Suediei reprezintă unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa de Nord, orașul având un aer mult mai continental și cosmopolit decât alte orașe nordice, cu foarte multe atracții istorice. De asemenea, este un oraș civilizat, în care predomină curățenia și ordinea, fiind adesea descris drept Veneția Nordului.

Stockholm are străduțe și piețe vechi de secole răspândite într-un arhipelag de 14 insule. Orașul se află la confluența Lacului Malaren cu Marea Baltică, iar clădirile, palatele, muzeele și aproape toate locurile din Stockholm par să povestească cei 700 de ani de istorie a orașului. Peste 30% din suprafața orașului este formată din căi navigabile și alte 30% din parcuri și spații verzi.

Cele mai importante locuri de vizitat în Stockholm: Muzeul Vasa, Muzeul Skansen, Palatul Regal, Gamla Stan — Centrul Vechi din Stockholm, Primăria, Globe Arena, Drottningholm Palace, Catedrala din Stockholm (Storkyrkan), Palatul Drottningholm (reședința oficială a Familiei Regale Suedeze), Muzeul formației ABBA, Stadionul Ericsson Globe, Muzeul de Arheologie Orientală, Muzeul de Istorie Naturală (situat în apropiere de centrul orașului), Biserica Germană (Tyska Kyrka), Biserica Sfânta Clara.

Muzeul Vasa a fost deschis, în 1990, cu prezentarea unei impresionante nave de război. În 1625, regele Gustav al II-lea Adolf, membru al dinastiei Vasa, a alocat fonduri pentru construcția a patru nave de război, Vasa fiind prima dintre acestea. La acea vreme reprezenta cea mai mare navă ce fusese vreodată construită în Suedia, potrivit www.tvl.ro. Aproximativ 300 de oameni au construit nava în mai puțin de trei ani. Pe 10 august 1628, după ce a navigat doar 1.300 de metri, nava s-a scufundat, iar 30 de oameni din cei 150 aflați la bord au murit. Nava, deși realizată după tehnici folosite de constructorii de nave olandezi, nu era bine proporționată fiind mult prea grea și prea înaltă pentru carena sa. Abia în secolul al XVII-lea, tunurile au fost recuperate, iar în 1956, arheologul amator Anders Franzen a recuperat o bucată de lemn aparținând navei. Adusă la suprafață la începutul anului 1960, a fost nevoie de multă muncă de restaurare deoarece mii de piese recuperate au trebuit identificate. Reconstituirea navei, care este în proporție de 95% autentică, a continuat până în 1990 când lucrările au fost finalizate. În prezent, reprezintă una dintre cele mai populare atracții din Stockholm. În afara muzeului se regăsesc două nave din secolul 20, respectiv spărgătorul de gheață SS Sankt Erik și nava Finngrundet.

Palatul Regal din Stockholm are o istorie interesantă și găzduiește patru muzee ce dețin exponate de o mare valoare artistică. Schimbarea gărzii regale are loc în fiecare zi și reprezintă un motiv, în plus, pentru turiști de a admira spectacolul acestei ceremonii tradiționale. Palatul Regal din Stockholm reprezintă unul dintre cele mai frumoase și încântătoare palate din Nordul Europei, datând din 1754, potrivit www.travelwiz.ro. Cu toate că, Palatul Drottningholm este reședința oficială a Familiei Regale, Palatul Regal din Stockholm este folosit pentru întâlniri oficiale cu demnitari străini și banchete. Multe dintre cele 608 saloane sunt deschise publicului tot timpul anului. Vizitatorii pot admira Clădirea Statului, Trezoreria Regală, Apartamentul Ordinul Cavaleriei, Muzeul de Antichități Regele Gustav al III-lea și Capela Regală. În cadrul Palatului Regal regăsim mai multe muzee. Muzeul Tre Kronor, care prezintă istoria medievală a palatului, expune o serie de obiecte care au fost recuperate din ruinele castelului. O serie de statui din Roma aduse de regele Gustav al III-lea sunt expuse în Muzeul de Antichități Gustav al III-lea, care ocupă un etaj al aripii de nord-est. Livrustkammaren (Arsenalul Regal) de la Slottsbacken are o impresionantă colecție de arme, armuri, trăsuri și costume istorice, iar Trezoreria (Skattkammaren) din partea de sud a palatului, expune bijuteriile coroanei și alte comori, precum sabia regelui Gustav Vasa.

Complexul Skansen este format din cel mai vechi muzeu în aer liber și din Stockholm Zoo, fiind situat pe insula Djurgarden. Acesta oferă vizitatorilor priveliști încântătoare asupra întregii capitale, fiind locația perfectă pentru a petrece timpul într-un mod plăcut alături de prieteni sau familie.

Peste 100 de ferme și locuințe au fost transportate în această locație fiind refăcute pentru a reda cât mai bine specificul fiecărei zone din care au fost aduse.

Meșteșugurile tradiționale sunt reprezentate de ateliere de tinichigerie, de sticlărie, de olărit, dar mai există și o brutărie, un conac auriu, conacul Skogaholm și o biserică din lemn din secolul al XVIII-lea. De asemenea, la Stockholm Zoo se regăsesc toate animalele specifice Scandinaviei: elani, urși, râși, lupi, vulpi, dar și animale din alte zone ale lumii.

Gastronomie
Suedezii acordă o importanță foarte mare naturii, zonele verzi ocupând o mare parte din suprafața țării, chiar și în apropierea marilor metropole. Toată lumea încearcă să se bucure de acest privilegiu, petrecând mare parte din timpul liber în mijlocul naturii. ”Allemansrätten”, sau dreptul la acces public, le permite acestora nu numai să cutreiere prin fiecare colțișor, dar și să culeagă fructe și legume, să pescuiască sau chiar să vâneze. Murele, afinele, merișoarele și zmeura sunt foarte ușor de găsit, în timp ce pentru ciuperci este nevoie de un ochi mai experimentat. Cei mai căutați sunt bureții, dar pădurile suedeze oferă o gamă largă de tot felul de ciuperci. De asemenea, se obișnuiește să se culeagă ierburi aromate sau urzici. Iată, deci, câte daruri minunate oferă natura, care se regăsesc pe masa oricărui suedez.

Unul dintre ingredientele cel mai des folosite sunt merișoarele, gemul de merișoare fiind consumat lângă aproape toate felurile de mâncare, de la chifteluțe, la clătite, terciuri (porridge) sau chiar alături de mezeluri. Dar, în ciuda faptului că este dulce, rareori este întins pe pâine.

Specifice bucătăriei suedeze sunt chifteluțele care se consumă cu acest gem de merișoare, denumite ”köttbullar”, dar și cârnăciorii ”prinskorvar” sau somonul maturat, mai degrabă decât cel afumat. Însă, unul dintre preparatele nelipsite de pe nicio masă cu specific suedez este heringul marinat (”sill”), cantități însemnate din acest pește putând fi pescuite atât la Marea Nordului cât și la Marea Baltică. Suedezii folosesc marinarea încă din Evul Mediu, inițial ca metodă de conservare și de transport. Heringul era, pe vremuri, hrana de bază a populației sărace, dar astăzi a devenit o adevărată delicatesă. În prezent, heringul marinat poate avea diferite arome, în funcție de condimentele adăugate, de la muștar, la ceapă, usturoi sau mărar, și se consumă alături de cartofi fierți, smântână, cașcaval, ouă fierte și, bineînțeles, alături de tradiționala pâine crocantă (”knäckebröd”).

”Knäckebröd” este nelipsită de la masă, fiind servită alături de felul principal. Considerată inițial mâncarea săracilor, ”knäckebröd” este produsă în Suedia de peste 500 de ani. În anii 1970, însă, autoritățile suedeze au condus o campanie prin care recomandau consumul a șase-opt felii de pâine pe zi, printre care și pâinea crocantă. Aceasta are astăzi diferite forme și arome și poate fi servită cu felii de ou fiert sau caviar deasupra, pentru micul dejun, cu șuncă, brânză sau castraveți la prânz, sau doar unsă cu unt, la cină.

Bucătăria tradițională suedeză cuprinde numeroase feluri de mâncare care au la bază fructe de mare sau carne de pește, sărată în prealabil pentru a ține mai mult. O specialitate este salata de hamsie cu ou, care poate fi servită ca aperitiv, pe o felie de pâine neagră. Un alt preparat tradițional este ”raggmunk”, o clătită suedeză făcută din cartofi, prăjită în unt și servită cu friptură de porc și cu gem de merișoare.

Unul dintre cuvintele foarte iubite de către suedezi este ”fika”, pe care aceștia nici nu doresc să-l traducă, de teamă să nu-și piardă semnificația și să ajungă o simplă ieșire la o cafea. ”Fika” înseamnă, de fapt, mult mai mult. Este un fenomen social, un motiv întemeiat pentru a petrece timpul alături de persoanele dragi, dar și un prilej de a lega noi prietenii. ”Fika” se poate petrece la orice oră din zi, atât dimineața cât și după-amiaza și poate fi savurată oriunde, acasă, la serviciu sau într-o cafenea. De obicei, se consumă cafea, însoțită, însă, neapărat, de dulciuri. Printre cele preferate se numără tradiționalele ”kanelbullar”, un fel de brioșe cu scorțișoară și nucă de cocos, ”semla”, tot un gen de brioșe cu scorțișoară, umplute cu cremă de migdale și frișcă sau ”prinsesstarta”, o tartă învelită în marțipan de culoare verde, cu un trandafir roz deasupra, nelipsită de pe rafturile cofetăriilor. Potrivit site-ului sweden.se, suedezii sunt, de altfel, printre cei mai mari consumatori de cafea și de dulciuri din lume.

GhidEuropeanva recomanda: Suedia